Un Viitor Salbatic

Imaginati-va o lume a viitorului, locuita de calmari de marimea unor elefanti, care tropaie asurzitor prin paduri pe picioarele lor gigantice, melci mari cat niste iepuri, care nu aluneca pe pamant, ci topaie, si viespi atat de agresive, incat pot sa insface o pasare in zbor. Acum imaginati-va ca aceasta lume ar exista chiar in fata casei voastre. Nu e imposibil! Asa ar putea sa arate planeta Pamant peste cateva milioane de ani.

KidsCo va testeaza imaginatia si va propune sa desenati animalul vostru de casa asa cum va arata peste 100 de milioane de ani. Ganditi-va ca peste 100 de milioane de ani totul este schimbat, conditiile atmosferice din acea era vor fi altele (gasiti mai multe detalii mai jos) si apoi imaginati-va cum va fi nevoit sa evolueze animalutul vostru in aceste conditii.

Trimiteti desenele voastre (click pentru a trimite) pana la data de 4 ianuarie 2010 si veti putea castiga o consola PlayStation 3.


Pentru cativa copii cu simtul aventurii, aceasta lume imaginara a devenit deja realitate. Datorita lui C.G., o locuitoare a celui de-al saptelea sistem solar, Ethan, Emily si Luis se trezesc aruncati in viitor pentru a rezolva misterele evolutiei Pamantului, incercand in acelasi timp sa supravietuiasca temperaturilor extreme si animalelor flamande din jur.

Desi publicul poate afla ce gandesc aceste fapturi diverse pentru ca le aude gandurile - manate de speranta, spaima si instinct de supravietuire - tinerii calatori se bazeaza pe gadget-urile lui C.G. si pe spiritul lor ascutit de observatie ca sa inteleaga cum au evoluat animalele de pe Pamantul zilelor noastre, pentru a ajunge la aceste forme viitoare. Si in tot acest timp, trebuie sa se fereasca de tot soiul de creaturi care provin din viitorul Pamantului, de peste 5, 100 sau 200 milioane de ani.

• Un Viitor Salbatic este o noua serie de animatie, difuzata in exclusivitate pe KidsCo.

• Un Viitor Salbatic va avea premiera pe KidsCo luni 6 aprilie, de la 17.10, cu patru episoade difuzate unul dupa altul, urmate de o reluare la 20.45.


Terra peste 100 milioane de ani

Peste 100 milioane de ani. Pamantul se incalzeste. Era Glaciara s-a incheiat. Gheturile s-au topit, iar nivelul marilor a crescut, remodeland linia tarmurilor. Continentele inca sunt in miscare. Australia a intrat in coliziune cu Asia, proiectand in sus un lant muntos urias. O parte din Africa s-a desprins de acest continent si s-a alipit de marginea Asiei. Antarctica a fost atrasa spre nord de o zona de subductie de pe fundul Oceanului Indian si acum se intinde partial in zona tropicelor.

Vulcanii care au tot emanat gaze de sera au transformat in final Pamantul intr-o sera fierbinte - cu atmosfera umeda, plina de aburi. Peste tot sunt jungle, iar atmosfera este bogata in dioxid de carbon si oxigen. Animalele s-au adaptat la aceasta caldura umeda. Insectele ajung la dimensiuni enorme, cele zburatoare au aripi lungi de pana la un metru, iar Pamantul este dominat de cele mai mari creaturi care au trait vreodata. Planeta e in fierbere. Desi vulcanii au fost activi si pana acum, eruptii cumplite continua sa se produca, aducand globul la un pas de dezastru. Cele mai multe specii sunt distruse, lasand Pamantul gol si pustiu. Sau poate ca nu ?


Marele Platou
Pe podisul intins, format la mare altitudine intre Asia si Australia, paianjeni argintii isi tes panza pentru a prinde semintele pufoase purtate de vant. Temperaturile in schimbare si atmosfera Pamantului incurajeaza cresterea artropodelor mari - insecte, crustacee si arahnide. Ca urmare, paianjenii sunt mai mari decat stramosii lor din epoca oamenilor si isi fac provizii de seminte in granare imense.

Aripile lungi ale Vanturarului din Marele Podis, un urmas al cocostarcului, sunt adaptate pentru planarea cu mare viteza, iar picioarele acoperite de pene il ajuta sa zboare cu viteza mica. Culoarea albastra a penelor sale reflecta lumina ultravioleta de la mari altitudini, iar membranele care ii acopera ochii sunt polarizate, astfel incat formeaza o pereche de ochelari de soare naturali.

Mlastina Bengaleza
O parte din Africa s-a desprins de acest continent si s-a alipit de marginea Asiei. Cele doua mase de uscat au creat o uriasa mare continentala in zona unde se afla candva Golful Bengal. Golful Bengal este acum inchis, nu mai comunica deloc cu oceanul dupa ce Mozambicul si Madagascarul, deplasandu-se spre est, au ajuns aici. Fostul lant muntos Himalaya s-a erodat, transformandu-se intr-un sir de dealuri joase.

Apa care s-a scurs din munti a spalat sedimentele fertile, carandu-le in marea interioara care astfel a devenit mai putin adanca si mai bogata in substante hranitoare, transformandu-se intr-o mlastina uriasa, salcie. Temperaturile medii sunt de aproximativ 40 grade Celsius. Umiditatea este de 99% pe tot parcursul anului. Aceste conditii de sera sunt ideale pentru cresterea plantelor. Arbori si alte specii de plante fixeaza malul cu reteaua lor de radacini.

Padurea Arctica
Noua Antarctica - in loc de zapada, gheata si pinguini, acum se afla aici o jungla deasa. Lichenii, muschiul si algele care traiau in Antarctica in epoca oamenilor au evoluat si s-au dezvoltat. Seminte si spori din alte parti ale lumii au fost aduse de vant pana in Antarctica. Noi specii au aparut prin evolutie si adaptare.

Antarctica se afla acum in zona tropicelor, unde vanturile aduc ploi calde tot anul. Aceleasi vanturi aduc seminte si spori din America de Sud. La fel au ajuns aici diverse specii de paianjeni si insecte, transportate ca un fel de "plancton aerian". Pasarile le-au urmat, ramanand aici pentru seminte, fructe si insecte. Climatul padurilor este umed-temperat.

Tinutul apelor
Portiuni uriase din Rusia sunt acum acoperite de ape. Mari putin adanci au inundat nordul Europei si Asia, lasand in urma insule stancoase - foste piscuri muntoase care inca nu au fost acoperite de ape.
Marile sunt bogate in substante hranitoare si scaldate de lumina stralucitoare a soarelui - conditii ideale pentru formarea recifurilor. Scheletele calcaroase ale organismelor de recif alcatuiesc o fundatie solida, colonizata de tot mai multe plante si animale de recif.

Coralii au disparut. Recifurile sunt construite de alge rosii care, in prezenta luminii, declanseaza procesul de fotosinteza. Algele rosii ofera animalelor care traiesc pe recif o excelenta sursa de proteine. Consumandu-le, animalele transporta mai departe sporii lipiciosi ai acestor alge.