Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Citeste mai mult... X

Cultura generala

Exista peste 35.000 de specii de orhidee in toata lumea, dintre care mai mult de trei sferturi cresc in jungla.

› vrei mai mult
Evaluare Nationala | Bacalaureat | Subiecte Examen | Forum | Arhiva | Referate

home : Invatamant : Arhiva : Bacalaureat_2009


Subiecte Probe Orale Bacalaureat
BACALAUREAT 2009

Pentru probele scrise la examenul de Bacalaureat 2009 se pastreaza aceleasi subiecte ca la examenul de Bacalaureat 2008.

Vezi subiectele probei scrise!




Limba si Literatura Romana

Varianta de download:
Tip fisier: pdf
Marime: 99417 bytes

LIMBA SI LITERATURA ROMANA
BACALAUREAT 2009
PROBA ORALA

I. Precizari metodologice

Conform programei scolare pentru examenul de bacalaureat 2009, proba orala vizeaza competentele de comunicare orala, aplicate in receptarea mesajelor orale si scrise si in producerea unor tipuri de discurs (descriptiv, informativ, narativ, argumentativ) exersate in cadrul invatamantului liceal. Curriculumul liceal, care stabileste principiul studierii limbii si literaturii romane din perspectiva comunicativfunctionala, pune accent pe latura formativa a invatarii, fiind centrat pe achizitionarea de competente, fapt care a determinat precizarea, in programa de bacalaureat, a competentelor de evaluat si a continuturilor din domeniile: A.
literatura romana, B. limba si comunicare.
Pentru bacalaureatul 2009, in proiectarea subiectelor pentru proba orala se va avea in vedere principiul complementaritatii, in sensul ca prin proba orala se vor evalua alte competente specifice sau alte valori ale acestor competente fata de proba scrisa, dupa cum urmeaza:
- 1.1. Utilizarea adecvata a strategiilor si a regulilor de exprimare orala in monolog si in dialog, in vederea realizarii unei comunicari corecte, eficiente si personalizate, adaptate unor situatii de comunicare diverse;
- 1.3. Identificarea particularitatilor si a functiilor stilistice ale limbii in receptarea diferitelor tipuri de mesaje/ texte;
- 1.4. Receptarea adecvata a sensului/ a sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de mesaje orale sau scrise;
- 1.5. Utilizarea adecvata a achizitiilor lingvistice in producerea si in receptarea diverselor texte orale si scrise, cu explicarea rolului acestora in construirea mesajului;
- 2.1. Identificarea temei si a modului de reflectare a acesteia in textele studiate sau in texte la prima vedere;
- 2.5. Compararea unor viziuni despre lume, despre conditia umana sau despre arta reflectate in texte literare, nonliterare sau in alte arte;
- 2.6. Interpretarea textelor studiate sau la prima vedere prin prisma propriilor valori si a propriei experiente de lectura;
- 3.2. Construirea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural romanesc, prin integrarea si relationarea cunostintelor asimilate;
- 4.1. Identificarea structurilor argumentative in texte literare si nonliterare studiate sau la prima vedere;
- 4.2. Argumentarea unui punct de vedere privind textele literare si nonliterare studiate sau la prima vedere;
- 4.3. Compararea si evaluarea unor argumente diferite, pentru formularea unor judecati proprii.

Biletul de examen va contine un scurt text literar sau nonliterar, la prima vedere pentru candidat (texte literare: proza, poezie, dramaturgie; texte nonliterare, memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative, stiintifice, argumentative, mesaje din domeniul audio-vizualului) si trei cerinte specifice, desprinse din lista de cerinte generale/ itemi (cate una pentru fiecare dintre domeniile de investigare enuntate mai jos, care pot fi particularizate/ tratate prin raportare le specificul respectivului text; a se vedea modelele anexate):

A. Cerinte privind emitatorul (cine emite mesajul, din ce perspectiva/ ipostaza, cu ce intentie, in ce context etc.);

B. Cerinte privind structura/ compozitia/ mesajul textului
(identificarea ideilor, disocierea faptelor de opinii, a elementelor obiective de cele subiective, a argumentelor de contraargumente, identificarea unor structuri si tehnici argumentative/ informative/ descriptive/ narative etc.);

C. Cerinte privind construirea unei interpretari/ exprimarea unei opinii argumentate (despre aspecte/ argumente/ idei/ afirmatii/ atitudini evidente in textul dat, cu privire la o perspectiva actuala asupra ideilor exprimate, despre optiunea, pe baza experientei personale, pentru una sau alta dintre solutiile
propuse/ care se contureaza etc.).

In raspunsul la sarcinile de lucru indicate prin cerintele nr. 1 si nr. 2, candidatul se va referi strict la informatiile oferite de textul extras (si numai in mod exceptional, pentru completarea raspunsului, poate opta si pentru referirea la alte texte, similare sau diferite, pe care le cunoaste, fara insa ca examinatorul sa-i solicite acest lucru).
In raspunsul la cerinta nr. 3 (construirea unei interpretari/ exprimarea unei opinii argumentate), candidatul poate face referire si la alte texte/ teme/ idei/ informatii din propria experienta/ invatare, dar numai in concordanta cu informatiile/ ideile/ semnificatiile/ mesajul textului pe care l-a extras in fata comisiei de examen.

Examinatorul poate interveni cu intrebari ajutatoare numai in situatia in care vor considera ca raspunsul este confuz/ incomplet/ evaziv, fara insa a deturna sensul/ ideea/ mesajul transmis de monologul oral al candidatului. Judecata de valoare a examinatorului se exprima prin nota acordata candidatului pentru calitatea si pertinenta fiecarui raspuns la cerintele textului, formulate pe biletele de examen, urmarindu-se atat aplicarea cunostintelor, cat si constructia discursului argumentativ (structuri, conectori si tehnici argumentative), adecvarea elementelor verbale, nonverbale si paraverbale la situatia de comunicare.

Ii este interzis examinatorului sa adreseze candidatului intrebari care ies din sfera cerintelor formulate pe biletul de examen sau sa le inlocuiasca pe acestea cu alte intrebari, subiectiv considerate ca fiind mai potrivite unei situatii date (caz in care s-ar vicia notarea candidatului).

II. Exemple de subiecte pentru proba orala

.................................................................................................
Biletul nr. 1

ACTUL I, Scena 3
Chirita, Gulita, sarl, Safta, Ion. (Ion vine alergand dintre culisele din dreapta.
Ceilalti ies din casa si se cobor in cerdac.)
GULITA: Cine ma cheama?... Nineaca!
SAFTA: Ce este?... Ce este?
SARL: Qui diable?... Ah, madame!...*
ION: Aud, cucoana... Iaca ia...
CHIRITA: Da’ veniti azi de ma coborati de pe cal... Ce, Doamne iarta-ma!... ati adormit cu totii?
(Ion se pune dinaintea calului si-l apuca de zabale ca sa-l tie. Ceilalti se aduna imprejurul Chiritei.)
GULITA: Ba nu, nineaca... dar invatam Telemac* cu monsiu dascalu. [...]
CHIRITA: Quel bonheur! Gugulea nineacai!... Auzi ce spune monsiu Sarla?... Zace ca ai sa vorbesti frantuzaste ca apa... N’est-ce pas, monsieur Charles, qu’il parlera comme l’eau?
sARL: Comme?... Ah, oui, oui... vous dites comme ça en moldave... Oui... oui.
CHIRITA: Da’ ian sa-i fac eu un examen... Gulita, spune nineacai, cum sa cheama frantuzaste furculita?
GULITA: Furculision.
CHIRITA: Frumos... Dar friptura?
GULITA: Fripturision.
CHIRITA: Prea frumos... Dar invartita?
GULITA: Invartision.
CHIRITA: Bravo... Gulita!... Bravo, Gugulita!... (Il saruta.)
sARL (in parte, furios): Gogomanition, va!...

(Vasile Alecsandri, Chirita in provintie)
* Qui diable?... Ah madame! (fr.) - Cine dracu?... Ah, doamna!
* intamplarile lui Telemac, fiul lui Ulise - poem epic in proza al scriitorului francez Fénelon

1. Precizeaza perspectiva pe care o are autorul textului dramatic, asupra unor comportamente si a moravurilor din Moldova (din perioada 1840-1870).
2. Prezinta doua dintre faptele de limba identificate in textul citat (la alegere, dintre nivelurile: ortografic si de punctuatie, morfosintactic, lexico-semantic, stilisticotextual).
3. Comenteaza, pe baza valorilor si a convingerilor personale, mesajul textului sau o informatie/ o idee identificata in text.

...........................................................................................................................
Biletul nr. 2

Spirit mai mult empiric decat speculativ, Maiorescu trase imediat concluziile practice ale pozitiei lui estetice: arta isi are scopul in sine, adica in emotia estetica, si nu in altceva; arta este pentru arta. si cum piesele lui Caragiale erau acuzate de imoraliate, greutatea apararii trebuia sa cada in aceasta directie, adica asupra raporturilor dintre arta si morala. Are arta vreo misiune morala? Se intreaba el. "Da, arta a avut totdeauna misiune morala si orice adevarata opera artistica o indeplineste." Ramane insa de vazut in ce consta moralitatea artei... Morala rezida in insasi esenta artei; din moment ce egoismul este principiul oricarui rau si natura emotiei estetice e de a ne ridica prin uitare de sine deasupra lui in lumea fictiunii ideale, macar pentru o clipa, atat cat tine emotia estetica, urmeaza de la sine ca arta este morala prin insasi definitie.

Pusa astfel, si nici nu poate fi altminteri, concluzia e ca arta nu are alte scopuri morale decat cel ce e insasi esenta ei, a inaltarii impersonale, a dezrobirii omului din catusele egoismului; arta nu poate avea alte intentii ce-l implanta pe om in contingent, intentii politice sau moralizatoare. [...] Maiorescu ramane, asadar, egal cu sine insusi, teoreticianul unei arte dezinteresate, lipsita de orice tendinta practica, adversarul literaturii de caracter politic, moral si chiar patriotic.
(E. Lovinescu, Titu Maiorescu)

1. Precizeaza perspectiva din care autorul analizeaza importanta lui Titu Maiorescu pentru literatura romana.
2. Prezinta doua elemente de structura si de compozitie ale textului citat (particularizari ale organizarii textuale, conventii specifice, tehnici si structuri argumentative, conectori, dispunerea ideilor si a paragrafelor etc.).
3. Formuleaza propriul raspuns la intrebarea Are arta vreo misiune morala?, exemplificandu-ti opinia prin referire la opera literara a unuia dintre marii clasici ai literaturii romane (Mihai Eminescu, Ion Creanga, Ioan Slavici,
I.L.Caragiale).

.........................................................................................................................
Biletul nr. 3

Caracterul insa al unei scoli bune e ca elevul sa invete in ea mai mult decat i se preda, mai mult decat stie insusi profesorul. Odata interesul inteligentei trezit pentru obiecte, odata simtirile sau judecata deprinse la observatie, elevul ajunge prin proprie gandire la rezultate cari nu stau in carte. Dar sa lasam aceasta; destul ca scoala n-ar trebui sa fie o magazie de cunostinte straine, ci o gimnastica a intregei individualitati a omului; elevul - nu un hamal care-si incarca memoria cu saci de coji ale unor idei straine, sub care geme, ci un om care-si exercita toate puterile proprii ale inteligentei, intarindu-si aparatul intelectual, precum un gimnast isi imputerniceste pan-in gradul cel mai mare aparatul fizic, fie-n vigoare, fie-n indemanare.

Aici vorbim, se-ntelege, de invatamantul educativ din scolile primare si secundare, nu de universitati. La cele dentai metodul de predare e lucrul de capetenie; la universitati metodul e indiferent, caci aci se cere stiinta si numai stiinta. [...] Esenta universitatii ramane stiinta, abstractie facand de orice alt scop; pe cand esenta celorlalte scoli e cresterea. Mihai Eminescu, ["Nu stim cum sa ne esplicam..."], in Timpul, V, nr. 154, din 12 iulie 1880; articol polemic fata de propunerea ziarului Romanul de introducere in scolile primare a unui tratat popular de agronomie, in locul cartilor de citire; reprodus in M. Eminescu, Opere, XI, Publicistica, Editura Academiei, Bucuresti,1984, p. 244

1. Prezinta punctul de vedere al autorului despre scoala, asa cum se reflecta in textul de mai sus.
2. Precizeaza tehnicile si structurile argumentative identificate in textul citat.
3. Exprima-ti o opinie argumentata despre afirmatia autorului: Esenta universitatii ramane stiinta, abstractie facand de orice alt scop; pe cand esenta celorlalte scoli e cresterea.

.........................................................................................................................
Biletul nr. 4

TITLUL I
Principii generale
ARTICOLUL 1
Statul roman
(1) Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil.
(2) Forma de guvernamant a statului roman este republica.
(3) Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate.
(4) Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale.
(5) in Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.

ARTICOLUL 2
Suveranitatea
(1) Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum.
(2) Nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea in nume propriu.
Constitutia Romaniei, publicata in Monitorul
Oficial, Partea I, nr. 767, din 31/10/2003
1. Precizeaza scopul comunicarii si specificul relatiei emitator - receptor, asa cum rezulta din textul dat.
2. Prezinta doua elemente de structura si de compozitie, identificate in text (particularizari ale organizarii textuale, conventii specifice, conectori, dispunerea ideilor si a paragrafelor etc.).
3. Exprima-ti o opinie argumentata despre prevederile unui articol al Constitutiei Romaniei, coreland informatia din text cu date din alte surse (literatura, massmedia, documente oficiale etc.).

.......................................................................................................................................
III. Baremul de evaluare a raspunsului oral*

Criterii de apreciere Punctaj acordat Detalierea punctajului
1. Aplicarea cunostintelor in analiza textelor literare/ nonliterare (adecvarea la subiect; organizarea ideilor, corectitudinea raspunsului) 3 p. 3 p. - Candidatul prezinta un discurs adecvat subiectului/ cerintei. Raspunsul este complet (include toate informatiile necesare) si convingator.
2 p. - Candidatul isi adecveaza raspunsul la subiect, cu unele ezitari. Raspunsul este corect, dar incomplet.
1 p. - Candidatul prezinta coordonatele subiectului in mod satisfacator, dar are lacune vizibile in cunostinte.
0 p. - Raportarea la subiect este nesatisfacatoare. Candidatul nu raspunde cerintei de pe biletul de examen si nici intrebarilor ajutatoare ale examinatorului.
2. Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in comunicarea orala 3 p. 3 p. - Candidatul stapaneste competenta de comunicare necesara, pe care o aplica prin utilizarea corecta si adecvata a limbii romane literare. Expunerea orala este fluenta, bine organizata si convingatoare. Registrul de comunicare este adecvat competentei comunicationale si personalizat.
2 p. - Candidatul stapaneste competenta de comunicare necesara, pe care o aplica prin utilizarea corecta si adecvata a limbii romane literare. Expunerea orala este relativ fluenta, cu anumite sincope si cu grad redus de persuasiune. Registrul de comunicare este adecvat competentei comunicationale si personalizat.
1 p. - Candidatul detine competenta de comunicare sustinuta de vocabular si de morfosintaxa, expunerea lasand impresia generala de improvizatie. Registrul de comunicare ales este cel adecvat, insa vocabularul este limitat.
0 p. - Limba literara nu este folosita in mod satisfacator, existand abateri de la uzaj, nepermise in comunicarea formala. Expunerea este sincopata, cu repetarea unor idei, cu pauze sau cu ezitari.
3. Argumentarea orala a propriilor opinii asupra textului literar/ nonliterar 3 p.  
*Nota! Se acorda un punct din oficiu.

Raspunsul candidatului se apreciaza prin note intregi de la 1 la 10, in functie de punctajul de evaluare stabilit pe baza urmatoarelor criterii de apreciere: aplicarea cunostintelor in receptarea si analiza textelor literare sau nonliterare - 3 p.; utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in comunicarea orala - 3 p.; argumentarea orala a propriilor opinii asupra unui text literar/ nonliterar - 3 p.
La totalul celor noua puncte se adauga un punct din oficiu. Un candidat se considera promovat la proba orala daca a obtinut minimum nota finala 5 (cinci).
Cele trei criterii de apreciere vor fi urmarite de catre fiecare examinator, pe tot parcursul expunerii orale a candidatului, fapt care faciliteaza aprecierea finala obiectiva. Fiecare examinator completeaza propriul borderou de lucru, in care trece numele candidatului, punctajele acordate pentru fiecare criteriu de apreciere si punctajul final/ nota acordata.

IV. Lista cu cerinte generale/ itemi pentru evaluarea prin proba orala (folosita ca baza pentru cerintele specifice care vor insoti textul literar sau nonliterar, la prima vedere, de pe biletul pe care il extrage candidatul in fata comisiei de examinare)

A. Identificarea emitatorului si a contextului

• identificarea si/ sau prezentarea contextului in care este construit/ emis mesajul;
• identificarea emitatorului si/ sau prezentarea ipostazei/ ipostazelor acestuia;
• identificarea si/ sau comentarea perspectivei/ a atitudinii/ a punctului de vedere/ a opiniei emitatorului;
• identificarea scopului comunicarii si a particularitatilor relatiei emitatorreceptor.

B. Reflectarea asupra elementelor constitutive ale mesajului
• identificarea tipului de text (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ) si a unor elemente de structura si de compozitie (particularitati ale organizarii textuale, conventii specifice, tehnici si structuri argumentative, conectori, dispunerea ideilor si a paragrafelor etc.);
• identificarea unor fapte de limba la nivelurile: ortografic si de punctuatie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual;
• disocierea intre sensul propriu si cel figurat, intre sensul general si cel contextual, intre sensul concret si cel abstract al unor cuvinte/ sintagme/ unitati frazeologice;
• identificarea unor elemente de referinta ale continutului de idei al textului, implicite sau explicit formulate (idei, argumente, contraargumente, fapte, opinii/ sugestii).

C. Construirea unei interpretari/ exprimarea argumentata a unui punct de vedere
• prezentarea cauzei/ a motivului care determina atitudinea personajelor/ a punctului de vedere al autorului;
• discriminarea intre fapte si opinii, identificate intr-un text dat;
• analiza argumentelor si/ sau a contraargumentelor identificate in textul dat;
• compararea unor fapte/ opinii/ argumente identificate intr-un text, pe baza unor relatii de tipul asemanare-deosebire/ puncte covergente-puncte divergente/ obiectiv-subiectiv/ perimat-modern/ eficient-ineficient, generalparticular etc.;
• formularea unei intelegeri globale: prezentarea mesajului unui text/ a semnificatiei mesajului/ exprimarea argumentata a unui punct de vedere personal asupra mesajului identificat in textul dat;
• construirea unei interpretari: comentarea unor informatii/ fapte/ idei/ atitudini/ puncte de vedere identificate in text, pe baza cunostintelor si a convingerilor personale;
• sustinerea sau combaterea unui argument/ a unui punct de vedere/ a unei idei/ a unei atitudini identificate intr-un text dat;
• formularea/ reformularea unei ipoteze si/ sau a unei concluzii, pe baza faptelor prezentate in text;
• construirea unei interpretari: interpretarea dintr-o alta perspectiva, decat cea a autorului, a unei informatii/ a faptelor/ a opiniilor prezentate in textul dat;
• formularea unui rationament care sa sustina o concluzie personala, pe baza corelarii a doua informatii din text sau a corelarii informatiei din text cu date din afara acestuia/ din alte surse;
• emiterea unei judecati de valoare asupra unei informatii/ a unei idei/ a mesajului unui text, pe baza valorilor si a convingerilor personale.