Rezultatele primului studiu privind starea de bine a profesorilor din Romania – de la supravietuire, la prosperitate

Primul studiu privind starea de bine a profesorilor din Romania arata ca starea de sanatate mintala a acestora este moderata. S-a descoperit ca peste 80% dintre cei chestionati raporteaza ca munca lor nu are niciun efect pozitiv asupra sanatatii lor mintale sau a starii de bine.

Studiul s-a desfasurat in perioada martie - mai 2021, la initiativa programului Profesori Fericiti pentru Romania – un demers sustinut de Transylvania College Foundation din Cluj-Napoca, impreuna cu dr. Gilda Scarfe, psiholog, fondator Positive Ed, in parteneriat cu Merito, SuperTeach, Romanian Business Leaders si Clusterul de Educatie C-EDU. Rezultatele au fost prezentate in 6 noiembrie, la Cluj-Napoca, in cadrul conferintei Educatie pentru Starea de Bine.

Starea de bine si prosperitatea sunt conceptele care stau la baza sanatatii mintale

Sanatatea mintala nu implica doar absenta bolilor mintale, ci si prezenta unei stari de bine in care individul isi constientizeaza propriile abilitati, poate face fata stresului zilnic, poate lucra productiv si constructiv si este capabil sa aduca o contributie comunitatii sale. Conceptul de Flourishing, tradus in limba romana ca si Prosperitate, a stat la baza acestui studiu, care sugereaza un sentiment de bine, regenerare, dezvoltare si rezilienta emotionala. Prosperitatea depaseste masurile tipice de sanatate fizica si mintala. Aceasta include, de asemenea, satisfactia in viata, sensul si scopul, caracterul si virtutea, starea de bine spirituala si relatiile sociale, aspecte extrem de importante atat in plan personal, cat si profesional.

“Starea de bine este o deprindere de viata. Mentinerea starii de bine, sau well-being, cum mai este cunoscuta, necesita intentionalitate, reflectie si angajament in alegerea gandurilor si comportamentelor care ne ajuta sa fim in cea mai buna forma. in Romania, exista foarte putine studii dedicate starii de bine a profesorilor si efectului acesteia asupra proceselor de predare si a invatarii elevilor. De aceea, am hotarat, impreuna cu dr. Gilda Scarfe, colaboratoarea noastra, sa realizam noi un astfel de studiu”, a declarat Simona Baciu, fondator al programului Profesori Fericiti pentru Romania.

Instrumentul de masurare folosit a fost dezvoltat de catre The Human Flourishing Program din cadrul Harvard University

Pe parcursul studiului, s-a investigat si evaluat nivelul actual al starii de bine a profesorilor, la nivel national, cu ajutorul instrumentului „Teacher Flourishing Evaluation”, care apartine The Human Flourishing Program din cadrul Harvard University. Acest instrument de masurare a prosperitatii umane vizeaza cinci domenii: 1. fericire si satisfactie de viata; 2. sanatate fizica si mintala; 3. scop si sens; 4. caracter si virtute; 5. relatii sociale apropiate.

La studiu au participat un numar de 5.227 de cadre didactice din invatamantul preuniversitar din Romania (4.817 de femei si 366 de barbati), cu varste cuprinse in 20 si peste 55 de ani. Dimensiunile esantionului pentru mediul rural au fost de 1.691 (31%) si urban 3.608 (69%). Distributia pe etape educationale a fost urmatoarea: 832 (15,9%) cadre didactice din invatamantul prescolar; 1,692 (32,4%) cadre didactice din invatamantul primar; 2.703 (51,7%) cadre didactice din invatamantul gimnazial si liceal. In ceea ce priveste experienta, 326 (6,2%) dintre participanti au avut mai putin de 2 ani vechime in invatamant, 361 (6,9%) intre 2 si 5 ani vechime, 506 (9,7%) intre 5 si 10 ani vechime, 4.034 (77,2%) aveau o vechime de peste 10 ani in invatamant.

Rezultatele studiului arata ca majoritatea profesorilor au raportat ca au un nivel de sanatate mintala moderata si ca sunt constienti de necesitatea intelegerii importantei starii de bine a cadrelor didactice

Obiectivul studiului a fost acela de a genera estimari ale numarului de profesori care sunt in stadiul de prosperitate, stagnare sau care au o sanatate mintala moderata. Aceste estimari au aratat ca doar 32,5% sunt in stadiul de prosperitate, 5,6% stagneaza, iar marea majoritate au raportat un nivel moderat de sanatate mentala (61,9%). S-a mai descoperit ca, desi majoritatea participantilor erau satisfacuti cu munca lor, 36% se simteau singuri. Dintre respondenti, 68,7% au simtit emotii pozitive precum bucurie sau fericire. Totusi, doar doua treimi dintre acestia traisera astfel de emotii in ultimele 2 saptamani.

Primele rezultate ale studiului erau promitatoare si aratau ca majoritatea celor chestionati se simteau incantati de munca lor. Aceste rezultate erau valabile indiferent de contextul socio-demografic. in medie, 83% au raportat ca sunt satisfacuti de viata lor, in general. 

“Am decis sa colectam si date calitative prin consultatii cu un grup de profesori selectati, deoarece am simtit ca datele obtinute sunt deconectate de realitatea dura cu care se confrunta profesorii. Am organizat interviuri cu mai multi profesori dintre respondentii initiali la studiu si am descoperit ca peste 80% raporteaza ca munca lor nu are niciun efect pozitiv asupra sanatatii lor mintale sau a starii de bine.”, a transmis dr. Gilda Scarfe, coordonatoarea studiului. 

Aceasta situatie se datoreaza, partial, lipsei de autonomie si suport oferite de catre conducerea scolii, dar si lipsei de intelegere a importantei starii de bine a profesorilor. Aceasta subliniaza nevoia accentuata de a plasa sanatatea mintala si starea de bine a intregii comunitati scolare in centrul atentiei fiecarei institutii de invatamant pentru a incuraja profesorii sa discute deschis despre grijile si preocuparile lor. 

Persoanele intervievate au pus accentul pe nevoia de a fi ascultat, apreciat si inteles si ca recunoasterea efortului depus poate conduce la un sentiment de apreciere. De asemenea, profesorii au mai spus ca, in perioadele extrem de dificile, simpla apreciere si recunoastere a unui astfel de moment de catre cei din jur pot conduce la un sentiment de validare. Interviurile au scos la suprafata importanta relatiilor de calitate intre colegi, dar in special importanta construirii unui sentiment de „impreuna”. 

Profesorii se bazeaza pe mai multe resurse atunci cand se simt stresati sau ingrijorati la locul de munca. Familia si prietenii au fost numite ca principalele surse de suport de catre majoritatea celor intervievati. Peste 85% au declarat ca apeleaza la un coleg cu un rol similar, insa putini au declarat ca pot apela la superiorul direct. O posibila cauza de ingrijorare ar fi faptul ca 68% nu apeleaza la nimeni atunci cand se simt stresati sau ingrijorati la munca. 

Profesorii au spus ca discutiile deschise despre sanatatea mintala sunt esentiale pentru a incuraja persoanele care trec printr-o perioada dificila sa ceara ajutor. Un procent extrem de redus a declarat ca apeleaza la un profesionist sau la un doctor daca se simt ingrijorati sau stresati la munca.

Majoritatea profesorilor au fost de acord ca propria stare de bine are un impact direct asupra performantei lor profesionale, in special asupra capacitatii de a preda si au raportat un numar de situatii profesionale care declanseaza o stare de stres ridicata. Acestea includ perioadele aglomerate de pe parcursul anului scolar (perioada simularilor si cea a evaluarilor nationale), presiunea activitatilor extra-curriculare, imprevizibilitatea, presiunea de a tine pasul cu schimbarile dar si schimbarile constante ale conducerii scolii. 

Multi dintre profesorii care nu aveau o stare de bine au discutat despre dorinta de a fi in control si despre eforturile de a face totul perfect, tot timpul; constientizarea faptului ca acestea nu sunt tot timpul posibile pare sa fie un pas important pentru sustinerea starii lor de bine. Majoritatea au declarat ca s-ar bucura sa aiba parte de mai multa sustinere in deprinderea de abilitati pentru gestionarea emotiilor si reactiilor.

“Ca rezultat al acestui studiu, sugeram un model pentru implementarea programelor educationale care vizeaza starea de bine a profesorilor, ce ar putea include standarde de acreditare, domenii de suport si modele de cursuri. Plantarea unei samante de rezilienta emotionala in cadrul dezvoltarii profesionale a cadrelor didactice poate permite profesorilor sa isi construiasca practici bazate pe stiinta prosperitatii umane. Primul pas ar fi implementarea de programe care promoveaza intelegerea emotiilor, gestionarea acestora si stiinta starii de bine.”, transmite dr. Gilda Scarfe.

Daca profesorii vor avea strategii prin care sa isi sustina starea de bine, vor fi capabili sa gestioneze factorii de stres de la locul de munca si nu doar sa supravietuiasca, ci sa se dezvolte si sa prospere.