Lectia de istorie: Regalitatea in Romania

Romania este republica, insa in istoria sa tara noastra a fost condusa de regi si chiar si astazi mai auzi vorbindu-se despre Familia Regala a Romaniei, despre Regele Mihai I si de fiica sa, principesa Margareta. La lectia de istorie de azi, vorbim despre regalitatea in Romania, pentru ca desi vremurile acelea au apus, avem nevoie de cunostinte ce tin de cultura generala.

Cum a ajuns Romania sa fie condusa de un rege

Ai invatat, probabil, la istorie, despre unirea Principatelor Romane din 1859, realizata de Alexandru Ioan Cuza, numita si Mica Unire. Cuza a unit principatele Moldovei si Munteniei, dar in 1866 a fost inlaturat de la tron printr-un complot. Atunci puterile europene nu au mai recunoscut unirea, astfel ca au fost demarate eforturi diplomatice intense pentru aducerea unui principe strain, care sa mentina si sa consolideze statutul national, sa creasca prestigiul european al principatelor unite si sa intareasca autonomia. In plus, un print strain la conducerea principatelor Moldovei si Munteniei era vazut ca un factor de stabilitate necesar pentru evitarea luptelor acerbe pentru domnie.

O prima versiune a fost contele de Flandra, care nu a fost, insa, convins de delegatia romana, iar atunci Ion C. Bratianu a discutat in Germania cu Carol Ludovic, fiul principelui Carol Anton de Hohenzollern, care, convins si de Hortense Cornu, prietena cu Napoleon al III-lea, a acceptat propunerea de a deveni print domnitor in Romania.

Asa a inceput povestea dinastiei romane, familia Hohenzollern-Sigmarinen, una ce provine din orasul Sigmarinen, situat in apropierea izvoarelor Dunarii, din Padurea Neagra.

Carol Ludovic de Hohenzollern a devenit, astfel, Carol I al Romaniei, un principe inrudit cu Wilhelm I al Prusiei, devenit apoi imparat al Germaniei. Cu o educatie spartana primita in familie, pentru a fi pregatit pentru o cariera militara, dar si cu o credinta profunda, Carol I a fost capul Dinastiei Romane, deviza sa si a familiei sale fiind Nihil sine Deo (Nimic fara Dumnezeu).

Cand a luat drumul Romaniei, in 1866, Carol I avea 27 de ani si a fost adoptat de tara noastra intr-un moment in care nu aveam o retea de cale ferata, drumuri bune, poduri si o infrastructura prea bine dezvoltata. El a intrat in Bucuresti in 10 mai 1866, zi ce a devenit ulterior Ziua Regelui.

S-a apucat imediat de treaba, a demarat proiecte precum construirea unor poduri de fier (cel de cale ferata intre Fetesti si Cernavoda, dar si cele doua peste bratul Borcea si peste Dunare), o retea de cai ferate, a infiintat banci de credit agricol, a ridicat mosii regale, biserici si scoli, dar a si marit si modernizat armata. Dupa inscaunarea principelui Carol luptele politice interne au scazut in intensitate, iar in urma luptelor de la Plevna (1877-1878) Romania si-a castigat independenta, proclamata la 10 mai 1877.

Romania a devenit regat sub Carol de Hohenzollern

Oficial, Romania s-a proclamat regat in 1881, iar regele Carol I a domnit timp de 48 de ani, alaturi de sotia sa, Elisabeta, cu care se casatorise in 1869, respectand Constitutia de atunci a Romaniei, care il obliga pe print sa isi aleaga drept sotie o tanara de vita nobila straina. Elisabeta de Neuwied era fiica printului Herman de Wied si a printesei Maria de Wied, iar in Romania a fost cunoscuta si sub pseudonimul de Carmen Sylva, ca poeta.

Carol I a domnit pana la 27 septembrie 1914, cand s-a stins din viata, dupa 48 de ani in care s-a ghidat dupa deviza „Tot pentru tara, nimic pentru mine” si a dus Romania pe „o pozitie vrednica intre statele Europei”, dupa cum a scris in testamentul sau. Intrucat regele Carol I si regina Elisabeta au avut un singur copil - o fata pe nume Maria, nascuta in 1870, dar care a murit insa inainte de a implini 4 ani, de scarlatina - mostenitorul tronului Romaniei a fost Ferdinand I de Hohenzollern, fiul fratelui mai mare al lui Carol I, Leopold.

El vizitase Romania condusa de unchiul sau in 1884, iar apoi a continuat studiile in Germania, invatand inclusiv limba romana, literatura, istorie si geografia romanilor, stiut fiind faptul ca el era mostenitorul tronului.

Respectand Constitutia, Ferinand s-a casatorit cu printesa Maria, nepoata reginei Victoria a Marii Britanii si a tarului Alexandru al II-lea al Rusiei. Pentru ei Regele Carol I a rezervat Palatul Cotroceni in Bucuresti si a construit la Sinaia Castelul Pelisor, situat chiar langa mirificul Castel Peles, cladit pentru el si regina Elisabeta.

Romania sub Ferdinand I

La moartea regelui Carol I si inscaunarea lui Ferdinand I al Romaniei, lumea era in pragul a ceea ce istoria a numit apoi Primul Razboi Mondial. Ferdinand, care era mult mai putin hotarat decat predecesorul sau, a decis ca Romania sa intre in razboi de partea Antantei (Anglia, Franta, Rusia), desi si-ar fi dorit sa lupte alaturi de Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria); regina Maria a insistat, insa, si a reusit sa il convinga, invocand garantia implinirii visului de unitate national-statala. Ceea ce s-a si intamplat in 1918, cand s-a realizat Marea Unire a principatelor Munteniei si Moldovei cu cel al transilvaniei. Regele Ferdinand I si regina Maria au fost incoronati regi ai tuturor romanilor de la Nistru la Tisa, pe 15 octombrie 1922, la Alba Iulia.

Ferdinand I si regina Maria au dus tara spre o noua treapta de prosperitate, desi au domnit doar 13 ani, pana in 1927.

Succesorul la tron al lui Ferdinand I a fost fiul sau cel mare, Carol al II-lea

Carol al II-lea al Romaniei a fost un rege cu o poveste intesata de controverse. Carol al II-lea s-a casatorit, impotriva normelor Constitutiei Romaniei, cu Zizi Lambrino, dupa ce au fugit impreuna la Odessa, in 1918. Casatoria lor a fost anulata de Tribunalul Ilfov un an mai tarziu, iar Carol al II-lea s-a casatorit legal dinastic cu Elena, printesa a Greciei, fiica regelui Constantin, pe 10 mai 1921. Cei doi au avut un singur fiu, Mihai I (nascut pe 25 octombrie 1921), pentru ca mariajul lor fortat a fost un esec. Carol al II-lea a parasit-o pe Elena pentru o alta Elena, din popor. Elena Lupescu i-a controlat tot restul vietii lui Carol, care a plecat dupa ea la Paris si Venetia, renuntand, a doua oara, la indatoririle de principe mostenitor. Carol nu s-a razgandit nici la moartea tatalui sau, Ferdinand I, iar fiul sau legitim, Mihai I, a fost incoronat rege la doar 6 ani, indatoririle sale fiind, insa, indeplinite, de principele Nicolae, ca regent. Abia in 1930 Carol al II-lea a urcat pe tronul Romaniei, unde avea sa ramana pana in 1940, timp in care Romania s-a confruntat cu o mare criza economica si financiara, cu o fragilizare a sistemului de partide, efecte resimtite din plin de intrebul popor. In 1938 a fost instaurata dictatura regala, prin inlaturarea Constitutiei din 1923 si desfiintarea partidelor politice, inlocuite de un singur partid, Frontul Renasterii Nationale, patronat de rege.

Carol al II-lea a fost obligat sa abdice de generalul Ion Antonescu, imediat dupa ce il numise prim ministru, ca urmare politicii externe dezastruoase, care a dus la ruperea Romaniei Mari, in 1940, prin pactul Ribbentrop - Molotov, semnat intre Germania si URSS.

A doua incoronare a lui Mihai I si finalul regalitatii in Romania

Carol al II-lea a fost indepartat astfel de la tron, parasind Romania cu un tren incarcat cu averi, iar regele Mihai I era incoronat din nou, la varsta de 19 ani. De la intronarea lui Carol al II-lea, in 1930, Mihai, redevenit principe mostenitor, a trait in umbra tatalui sau si departe de mama sa, aflata in Italia, insa impreuna cu Elena Lupescu, amanta nerecunoscuta ca regina. Regele Mihai I, reincoronat in 1940, a fost dirijat de maresalul Ion Antonescu, care guverna tara fara a tine cont de el si care in 1941 a intors declarat razboi URSS. Dupa arestarea lui Antonescu, care a refuzat sa ceara armistitiul cu URSS sau sa demisioneze, in 1944, regele Mihai s-a trezit cu un guvern impus de Rusia si condus de Petru Groza, iar comunistii l-au santajat sa abdice, in 30 decembrie 1947, amenintand ca vor ucide 1000 de studenti arestati pentru ca manifestasera in favoarea sa. A pecat din Romania la inceputul lui ianuarie 1948, impreuna cu regina mama Elena si cu matusile Ileana si Elisabeta. Trenul lor a fost oprit la granita cu Iugoslavia si au fost detasate vagoanele incarcate cu bagaje si bunuri, iar fostul Suveran al Romaniei si familia sa au ajuns in strainatate doar cu hainele de pe ei. A fost finalul regalitatii in Romania, regele alungat fiind nevoit sa lucreze mai intai ca pilot, apoi ca broker pentru a-si castiga painea.

In exil, Mihai I al Romaniei a cunoscut-o pe Ana de Bourbon-Parma, cu care s-a casatorit si a avut 5 fiice: Margareta, Elena, Irina, Sofia si Maria. Chiar si fara tron, Regele Mihai I a ramas capul Familiei Regale, una cu multi adepti si in ziua de azi in Romania.

Regele Mihai I a revenit in Romania, impreuna cu familia sa, dupa revolutia din 1989, iar Familia Regala a Romaniei, condusa azi de principesa Margareta, custode al Coroanei, a demarat multe proiecte umanitare si culturale de o valoare deosebita.

Iti recomandam sa citesti si articolul de mai jos:

Ce stii despre Mica Unire din 24 ianuarie 1859?

Redactia clopotel.ro