Haos in scoala romaneasca

Actiunile Ministerului Educatiei de pana acum au fost mai degraba cu caracter de protectie sociala decat indreptate spre promovarea unui invatamant european. Ecaterina Andronescu nu a reusit sa se evidentieze prin promovarea unei reforme de continut in invatamant. Imediat dupa investirea in functie, Andronescu a incercat sa-si arate bunele intentii de a continua reforma si a anuntat, ca o prima masura, modificarea datei de incepere a anului de invatamant la clasele I-XII de la 1 septembrie la 15 septembrie. Si, cu aceasta ocazie, intreaga structura a anului scolar a fost modificata. Motivatia nu a fost nici pana astazi prezentata in termeni care sa explice eficienta pedagogica a acestei schimbari. La acea data s-a lansat ideea ca de fapt este vorba despre programul vacanta al parintilor.

Programele cele mai mediatizate ale MEC s-au centrat pe reabilitarea unitatilor de invatamant, informatizarea scolilor si liceelor, asigurarea rechizitelor pentru copiii din familii defavorizate, achizitionarea microbuzelor pentru transportul elevilor din zonele izolate si, mai nou, actiunea "laptele si cornul". Toate acestea, desigur, cu implicatii sociale benefice, nu vizeaza din pacate continutul invatamantului.

In ceea ce priveste efectiv procesul de invatamant, MEC si-a facut simtita prezenta in special prin pregatirea examenelor de capacitate, admitere in liceu si bacalaureat. Atat copiii cat si profesorii si parintii au experimentat sisteme din ce in ce mai complicate din care au iesit debusolati sau dezamagiti. Cu doar cateva luni inainte de desfasurarea examenelor, MEC a anuntat modificari din structura sau desfasurarea examenelor. Si toate acestea in numele cresterii gradului de securitate si obiectivitate a acestor examene. Cazurile de frauda nu au lipsit.

Pe langa schimbarile din programele scolare, uneori inexplicabile, sfidand regulile de baza ale economiei de piata, Ecaterina Andronescu a emis un ordin prin care limiteaza numarul de manuale alternative la trei.

Nici in ceea ce priveste pregatirea personalului didactic situatia nu este roz. La concursurile de titularizare din ultimii doi ani numarul candidatilor care n-au reusit sa obtina note de trecere a fost ingrijorator. Cu toate acestea, conducerea MEC vorbeste de performanta si calitate in invatamant.

Pentru 2003-2004, MEC si-a anuntat intentia de a introduce invatamantul obligatoriu de 10 clase si a debutului obligatoriu a scolii la 6 ani. Andrei Marga, prin modificarea Legii Invatamantului in 1999, a propus la articolul 6 durata invatamantului obligatoriu de 9 ani.

Dar, Abramburica a uitat pur si simplu sa respecte si sa aplice legea lui Marga, care a facut ca primul capitol de negocieri incheiat cu Uniunea Europeana sa fi fost, la timpul sau, Educatia. Asa ca a fost nevoita sa improvizeze simplu si eficient: scoala de zece clase.

Camera Deputatilor a dezbatut si adoptat luni, in unanimitate, propunerea legislativa privind modificarea si completarea Legii invatamantului. Daca cele mai importante modificari operate in sistemul de invatamant au produs aprige controverse cand au fost prezentate de Ministerul Educatiei, precum coborarea varstei minime de acces in invatamantul obligatoriu la sase ani, in final puterea si opozitia s-au inteles, ambele parti declarandu-se multumite. Noile prevederi au fost discutate si cu membrii Comisiei de invatamant de la Senat, ceea ce inseamna ca proiectul ar putea trece destul de repede si de aceasta Camera a Parlamentului.

Conform noilor modificari, vor fi inscrisi in clasa I copiii care implinesc varsta de 6 ani pana la data inceperii anului scolar, dar parintii, tutorii sau sustinatorii legali, care nu sunt de acord cu scolarizarea copiilor de la aceasta varsta vor putea amana inscrierea cu un an, prin intermediul unei cereri. In premiera, deputatii au votat un paragraf de introducere a scolarizarii la domiciliu - pentru copiii ce nu se pot deplasa - intre formele de organizare a invatamantului. De asemenea, deputatii au decis ca scolarizarea pentru copiii din grupa mare de la gradinite va fi platita de administratia locala si inspectoratul scolar, in conditiile in care aceasta responsabilitate revine, conform legii in vigoare, Ministerului Educatiei Nationale.

Ministerul hotaraste in fiecare an cine si de ce termina liceul

O alta modificare importanta este eliminarea examenului de capacitate, intrarea in clasa a IX- a urmand sa se faca prin procedura de selectie si repartizare, reglementata conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii. Procedura de selectie si repartizare se bazeaza pe rezultatele de evaluare a cunostintelor dobandite de elevi in cadrul ciclului gimnazial.

Odata cu intrarea in vigoare a Legii, durata invatamantului obligatoriu se prelungeste la 10 clase. Frecventarea obligatorie a invatamantului de 10 clase, forma de zi, inceteaza la varsta de 18 ani. Finalizarea studiilor liceale va fi atestata printr-un certificat de absolvire, care va conferi dreptul de acces, in conditiile legii, in invatamantul postliceal ori dreptul de sustinere a examenului de bacalaureat. Elevii care nu promoveaza anumite probe din examenul de bacalaureat vor avea de dat restanta doar la acele probe, celelalte promovate urmand a fi recunoscute, la cerere, in sesiunile urmatoare. Absolventii care au promovat toate clasele din intervalul IX-XII/XIII cu medii generale de minimum 9,50, iar la examenul de bacalaureat au obtinut media 10, primesc diploma de merit.