Educatia nedreapta - disparitati in tara la Evaluarea Nationala

Educatia nedreapta: Sunt disparitati mari între judete, elevii din rural au de trei ori mai putine medii de trecere la examenele nationale fata de cei din urban si peste 10% dintre elevii de clasa a VIII-a nu s-au înscris la examene

Rezultatele examenului de Evaluare Nationala la clasa a VIII-a scot în evidenta severa inegalitate de sanse în domeniul educatiei la care sunt expusi elevii din medii socio-economice vulnerabile. Judetul Teleorman, de pilda, are cea mai mare pondere a mediilor sub 5, de patru ori mai mai mare decat în judetul Cluj, în vreme ce elevii din mediul rural au luat de trei ori mai multe medii sub 5, fata de cei de la scolile din urban.
Cele mai recente rezultate disponibile ale PISA (PISA 2018) plaseaza Romania printre tarile care înregistreaza o puternica legatura între statutul socioeconomic al elevilor si performantele înregistrate de acestia.

Astfel, desi diferentele fata de colegii din mediul urban au scazut fata de anul trecut, copiii care învata la tara continua sa înregistreze, în proportii mult mai mari, rezultate slabe la examenele nationale:

-peste o treime dintre ei au obtinut note sub 5 la matematica (36,16% fata de 13,95% dintre copiii care învata la oras);

-aproape un sfert au obtinut note mici la proba de limba romana (23,89% fata de 7,9% în mediul urban);

-aproape 30% au, înaintea contestatiilor, medii sub 5 la probele de examen (29,5% fata de 10,05% dintre elevii scolilor de la oras).

În ceea ce priveste distributia pe judete, inegalitatile continua. Astfel, judetele cu cele mai mari ponderi ale mediilor sub 5 sunt: Teleorman (28,2%), Giurgiu (26,2%) si Caras Severin (25,5%), în vreme ce cele mai mici ponderi ale mediilor sub 5 sunt în Cluj (7,3%), Bucuresti (8,4%) si Braila (9%).La nivel national, ponderea a fost de 17,7%
Analizand datele publicate de Ministerul Educatiei (Dosar EN înainte de contestatii), remarcam o usoara scadere a discrepantelor rural - urban între proportia elevilor cu note sub 5, cea mai semnificativa scadere putand fi observata în cazul rezultatelor la matematica, unde diferentele între ponderea elevilor cu note sub 5 de la sat si cei de la oras s-au atenuat cu 4,38 de puncte procentuale fata de anul anterior (în 2021, diferenta de mediu a acestui indicator se situa la 26,59 de puncte procentuale, iar în anul curent diferenta este de 22,21 pp). La limba romana, scaderea discrepantelor de mediu este mult mai mica (sub 1 punct procentual), iar la nivelul mediei celor doua probe, se remarca o scadere de 3,14 pp.
Dincolo de realitatea cifrelor, exista importante alte aspecte care trebuie sa fie analizate de autoritati si transpuse în politici publice.

1. Pornind de la rezultatele testarilor internationale, dar mai ales de la realitatea observata în comunitatile vulnerabile unde activeaza, Organizatia Salvati Copiii a atras atentia în mod repetat asupra impactului pe care îl are, în Romania, situatia socioeconomica a familiei asupra rezultatelor scolare ale copiilor. Cele mai recente rezultate disponibile ale PISA (PISA 2018) plasau Romania printre tarile care înregistreaza o puternica legatura între statutul socioeconomic al elevilor si performantele înregistrate de acestia. Astfel (eliminand toti ceilalti factori), statutul socioeconomic determina 18% din variatiile de performanta ale elevilor (12% media OCDE).

Fara a neglija diferentele dintre scolile de la oras si cele de la sat în ceea ce priveste infrastructura si resursele materiale si umane, consideram ca, în mare parte, diferentele de rezultate ale elevilor sunt generate de diferentele de statut socioeconomic (rata riscului de saracie sau excluziune sociala fiind mult mai mare în mediul rural).

În aceste conditii si tinand cont de faptul ca rezultatele examenului de Evaluare Nationala urmaresc doar mediul în care functioneaza scolile, Salvati Copiii Romania recomanda Ministerului Educatiei sa colecteze si sa analizeze si date care sa reflecte impactul statutului socioeconomic al familiei asupra rezultatelor la testarile nationale, pentru a putea lua masuri adecvate de sprijin si compensare a dezavantajelor.

2. Un aspect important pe care rezultatele Evaluarii Nationale nu îl pot surprinde este reprezentat de situatia celor peste 10% dintre elevii de clasa a VIII-a care nu s-au înscris la Evaluarea Nationala.

Desi autoritatile au atribuit aceasta situatie imposibilitatii de încheiere a situatiei scolare, consideram ca este nevoie de o analiza mai ampla pentru a identifica si a aborda cauzele primare, fie ca e vorba de impactul modului în care s-au organizat cursurile în context pandemic sau de o eventuala crestere a nivelului de exigenta în promovarea clasei a VIII-a în comparatie cu clasele anterioare ale învatamantului gimnazial.

3. De asemenea, în contextul preconizatelor modificari ale sistemului de evaluare a elevilor, Organizatia Salvati Copiii propune Ministerului Educatiei sa realizeze si sa publice o comparatie a notelor obtinute de elevi la Evaluarea Nationala cu mediile obtinute la clasa, la limba romana, respectiv matematica.

Totodata, în perspectiva publicarii rezultatelor PISA 2022, consideram ca o comparatie între rezultatele obtinute la testarea internationala si cele obtinute, de aceiasi elevi, cu un an în urma, la Evaluarea Nationala, ar putea oferi informatii relevante despre masura în care cele doua tipuri de testare sunt armonizate si urmaresc obiective similare.

4. Riscul de excluziune sociala si de saracie este mai ridicat pentru copiii din mediul rural (50,5% fata de orasele mari – 19% si orasele mici – 30%), aspect subliniat în Strategia nationala pentru protectia si promovarea drepturilor copilului (2022-2027) si în doua importante documente europene: Garantia pentru copii si Strategia Uniunii Europene pentru drepturile copilului. Pentru respectarea drepturilor copilului în conditii de echitate, se impune punerea la dispozitie a resurselor financiare si umane necesare pentru implementarea, dezvoltarea si evaluarea serviciilor comunitare integrate în toate comunitatile rurale, conform Ordinului comun (6.209/2016), al ministerelor Educatiei, Muncii si Sanatatii, pentru aprobarea Protocolului-cadru de colaborare în vederea implementarii unei abordari integrate a serviciilor comunitare necesare prevenirii excluziunii sociale. În acest mod, va deveni posibila asigurarea sincronica a educatiei de calitate (inclusiv prescolara) si a serviciilor esentiale, medicale si de asistenta sociala pentru toti copiii. Doar prin concretizarea parteneriatului scoala – familie – servicii sociale, vor fi putea fi identificati copiii aflati în familii vulnerabile, din punct de vedere educational, socioeconomic si medical, si asigurata protectia lor corespunzatoare.

Surse:

Ministerul Educatiei, Dosar EN 2022 înainte de contestatii, 23 iunie 2022

Ministerul Educatiei, Doasar EN 2021 înainte de contestatii, 29 iunie 2021