Horoscopul zilei

Taur
(21 Aprilie - 21 Mai)


Sanatate
Bani
Dragoste

› vrei zodia ta

Cultura generala

Organismul uman are la nastere 300 de oase, dar la maturitate raman doar 223, ca urmare a unirii unora odata cu cresterea.

› vrei mai mult

Bancul zilei

De ce caraie cioara?
Ca isi schimba vitezele

› vrei mai mult
Versiunea imprimabila

 


A doua zi se sculara, pe ochi mi se spalara, se imbracara, se scuturara si pe Domnul laudara, ca le-a ajutat de au ajuns vii, nevatamati. Spuse Tugulea tovarasilor sai pentru ce a venit, iara ei raspunsera ca daca imparatul nu va voi sa-i dea fata de buna voie, apoi o vor lua-o ei cu nepusa in masa, ca doara nu sunt ei de florile marului cu Tugulea viteazul. Dupa ce a dat imparatului cartile ce adusese Tugulea, acel imparat ii zise:
- Sunt gata a-ti da fata, daca imi vei savarsi cu bine slujbele cu care am sa te insarcinez; iara de nu, unde iti stau picioarele iti va sta si capul. Aceasta sa o stii. Iti dau soroc pana maine sa te gandesti, daca te incumeti ori ba.
- Ma incumat, luminate imparate, ii raspunse Tugulea. Porunceste.
- Pana maine dimineata sa-mi mananci noua cuptoare de paine, ii porunci imparatul.
- Sa se puie la cale coacerea lor cat mai curand, raspunse Tugulea. Hotarara cand sa vie sa inceapa a manca. Se pusera si paznici care sa ia aminte. Pe seara venira cu totii. Apoi uitandu-se la Flamandul, Tugulea ii zise:
- Sa te vedem, nene Flamandule.
- Las' pe mine, raspunse acesta. Luati-va cate o paine, ca sa aveti si voi ceva gustarica.

Si incepand a arunca cate zece paini in gura si a le inghiti, sfarsi cuptoarele pana la miezul noptii. Parca arunca dupa spate. Mai aduna si codriceii ce mai ramasesera de la tovarasi, ii inghiti si pe acestia si incepu a striga:
- Mor de foame! mor de foame! Strejarii, care ramasera ca niste bostromengheri, uitandu-se cum piereau painile, se dusera de spuse imparatului despre cele intamplate. Se minuna si imparatul. Apoi zise sa-i aduca noua buti de vin si porunci lui Tugulea sa le bea pana in ziua. Tugulea zise Setosului:
- Pe dansele, nene Setos.
- Numai atat? intreba el.  Trase cepurile la cateva buti dodata, si pe toate le inghitea de parea ca intra vinul in pamant. Dupa ce le ispravi, incepu si el a striga:
- Mor de sete! mor de sete!  Imparatul incepu a se ingrijura cand ii spusera strejarii cele ce se intamplara si incepu a incalzi cuptorul cel mare cu noua cara de lemne. Dand porunca lui Tugulea a intra in cuptor, el se uita la Frigurosul si-i zise:
- A venit si vremea ta, nene Mustatio.
- Cum o sa va pui sa faceti nitele cuie, clantanindu-va dintii! raspunse el. Si in adevar, cum ajunse la cuptor, carele era rosu ca para focului, puse mana pe mustata lui cea alba, smulse cateva fire dintr-insa si le arunca in cuptor. Deodata la gura cuptorului se facu bruma. Apoi intrara in cuptor toti megiasii lui Tugulea cu dansul impreuna si incepura a striga ca le degera.

Cand veni imparatul si vazu, se lua de ganduri cu Tugulea asta nazdravanu. Si cerand ei, imparatul porunci de mai aduse noua cara de lemne, le dete foc, dara parca ardea pe gheata. Imparatul acela avea o patirca de fata slujitoare, care se lua in goana cu ogarii. Porunci lui Tugulea sa tramita si el pe cineva din ai sai ca impreuna cu fata sa se duca la Fantana Ielelor, sa aduca cate doua urcioare de apa. Daca omul sau va veni inainte, ii va da pe fie-sa; iara daca slujitoarea lui va veni mai-nainte, sa stie ca pe toti megiasii lui ii pune in teapa si pe dansul intr-una mai sus decat pe toti. Tugulea priimi. Apoi uitandu-se la sotul sau cel cu pietrele de moara de picioare, ii zise:

- Ce zici tu, veriscane, umflam noi fata, ori ne odihnim in varful tepelor?
- Sa cercam si noi, poate ca vom lasa frigarile alea pe seama imparatului. Omul cu pietrele de picioare si fata fugatoare pornira impreuna, fiecare cu cate doua urcioare, si aide, aide, de vorba, ajunsera la Fantana Ielelor. Aci, fata umbla cu smecherii. Si cum era si cam nurlie, maglisi pe omul cu pietrele de picioare si il indupleca sa se puie cu capul in poala ei, pana s-or mai odihni nitel, si sa-i caute in cap. Tot cautandu-i in cap, el adormi. Fata cum il vazu ca adormi bine, lua o capatana de cal uscata ce era acolo alaturea, ii puse capul binisor pe dansa, ii varsa urcioarele lui, ia p-ale ei si o pleca la sanatoasa. Nici drumul ei, nici picioarele ei.

Tugulea cu ai sai sta pe o magura si se uita inspre locul de unde trebuiau sa vie cei trimisi sa aduca apa. Cand, vede pe fata. Unde venea, mare, venea ca vantul. Omul nu se vedea, nu se auzea. Atunci zise sagetatorului celui dibaci:
- Ia te uita, fartate, de vezi ce face megiasul nostru.
- Doarme cu sforaitele, raspunse acesta, cu capul pe o capatana de cal mort si uscata. Unde intinde arcul, dadu drumul sagetii, si tranc! drept in capatana de cal lovi, de sari cat colo de sub capul omului. Acesta odata sari in sus, si ia pe fata de unde nu e. Umplu urcioarele numaidecat. Apoi ca gandul porni sarind cate zece conace dodata; ajunse pe fata tocmai la poarta palatului si, trecand pe langa dansa, ii sparse si urcioarele cu pietrele de la picioarele lui. Cand duse urcioarele sus la imparatul, acesta intreba:
- Dara fata unde a ramas?
- Vine pe urma, ii raspunse Tugulea.

Ajungand si fata si mergand si dansa la imparatul ii spuse toata siritenia. Imparatul toata noaptea n-a putut sa doarma, framantandu-se de ganduri. A doua zi, unul din sfetnici, care stia pasul imparatului, veni si-i spuse ce sa mai zica lui Tugulea sa mai faca. Placu imparatului sfatul si, chemandu-l, ii zise:
- Tuguleo, mi-ai facut tot ce ti-am poruncit, inca o slujba mai cer de la tine si apoi pace.
- Porunceste mai degraba, imparate, caci poate sa se supere imparatul ce m-a trimis de atata zabava, si aceasta n-as voi-o nici in ruptul capului.
- Sa-mi faci sa nasca intr-o noapte 50 de femei sterpe!
- Ce mai treaba! zise Tugulea. Sa se aduca numaidecat la fata locului. Porunci imparatul de aduse cincizeci de femei si le-a bagat pe fiecare in cate o camara. Tugulea ridica ochii catre vrajitor si zise:
- Arata, Invatatule, ce poate toiagul tau cel plin de vraji.
- Putea imparatul sa dea porunci mai grele de facut; aceasta este jucarie, raspunse el.