Horoscopul zilei

Fecioara
(23 August - 21 Septembrie)


Azi e o zi deosebita pentru tine. Orice ar fi, nu trebuie sa lasi nimic sa-ti afecteze moralul.

› vrei zodia ta

Bancul zilei

Intrebare la Radio Erevan:
- Este adevarat ca se poate face dragoste cu o femeie de la Cernobil?
- Noi raspundem radioascultatorului nostru: Da, este adevarat, dar trebuie sa utilizati un prezervativ de plumb.

› vrei mai mult

Cultura generala

Cei mai mari lilieci din lume sunt kalongii, anvergura aripilor acestora depasind 130 cm.

› vrei mai mult
Versiunea imprimabila

 

Descarca planse de colorat cu Palatul de clestarSora imparatului se simti, o clipa, rea, cum nu mai fusese, cu o mancarime in varful limbii si proasta ca un bustean. Se strecura pe langa toate tainele incatusate in cruci, pana in dreptul altor trei, cu parul din frunte zbarlit, cu coamele despletite, cari zbierau de se zguduia din temelie pestera de diamant, muscand din carnea lor de le tasneau sangele.

Langa ele sta una neclintita, senina, pe ganduri, cu privirea dulce si fara pic de amagire. Numai ea, dintre toate, era sloboda. Si, din privire, socotea, osandea si ierta. Alta nu putea fi decat intelepciunea. D-a dreptul la ea se duse sora imparatului si-i dadu in genunchi, ii saruta mana dreapta, o puse pe frunte, apoi ii zise:
-Tu, care esti mai frumoasa ca revarsatul zorilor, mai dulce ca laptele indoit cu miere din faguri, mai blanda ca mielul de trei zile si, dupa Atotțiitorul, cea mai adanca la inteles, tu stii de ce si cine m-a tramis pe acest taram. Povatuieste-ma,  induratoareo,  ca sa pot mangaia zilele tulburate ale imparatului cu stema rupta din soare.

- Spune viteazului batran ca, trecand pe langa toate patimile, la hotarul nebuniei, ai dat de intelepciune. Si spune-i ca l-a ajuns zilele, ca daca stema il apasa asa de greu, nici nu se mareste, nici nu se micsoreaza, ci-l apasa, asa cum atarna si el de greu pe perina de pe scaunul imparatiei. Si spune-i ca neavand copil de parte barbateasca, sa cunune pe una din fete cu flacaul care, zicand din fluier, ii va preface parul in inele de aur, cu flacaul care se inveleste cu cerul si doreste mai mult ca fitecine din toata imparatia. Acestuia sa-i dea naframa, inelul, palosul, gonaciul si stema.

Cand sora imparatului pleca, se napustira asupra ei, s-o soarba si mai multe nu, Furia, Zmintenia si Pizma. Ce valma de vaiete si blesteme, ca se clati incaperea din temelie, si grinzile pornira din locul lor! in acel vuiet, glasul intelepciunii se risipi ca nisipul in lupta cu vijelia. Iar sora imparatului, perzandu-si cumpatul, se repezi pe usa afara, scapand cele patru chei, cari zornaira pe pardoseala...

Cand se trezi pe taramul imparatiei, toate usile i se pecetluisera in urma ei. Si planse ce planse cheile pierdute, apoi se gandi cum sa minta imparatului d-o veni vorba despre chei. Caci plecase cu mintea de noua coti si i se scurtase de zece.

Cand imparatul auzi cuvantul intelepciunii, puse de rascoli domnia in crucis si in curmezis, doar d-o afla pe cel ce ar dori mai mult ca fitecine, cat, cu dorul si cu cantecul, sa poleiasca cositele unei domnite d-a sale si sa se vredniceasca de scaunul imparatiei.

Si-a intalnit, in cretul crangurilor, vanatori ce prind iepurii de coada, in vagaunele muntilor, delii ce rup ursul in doua, parc-ar rupe un fustei de ceapa, la picurisul izvoarelor, nazdravani cari aduna scanteile din coada licuricilor de fac valvatai in miezul noptii. Dar unii doreau bogatie, altii slava, altii tinerete fara batranete. Si cositele domnitelor au ramas tot ca mai nainte, si imparatul tot fara chef.