Horoscopul zilei

Taur
(21 Aprilie - 21 Mai)


Sanatate
Bani
Dragoste

› vrei zodia ta

Cultura generala

Cel mai mare si activ vulcan noroios este Lusi, pe una dintre insulele Indoneziei, si erupe intre 7.000 si 150.000 de metri cubi de namol pe zi.

› vrei mai mult

Bancul zilei

Un purice si un elefant se plimba prin padure. Puricele spune elefantului "Ce mare esti"; Mai merg putin si iar "Ce mare esti".
Elefantul spune "Gata, gata". Mai merg putin si elefantul spune puricelui "Ce mic esti". Mai merg putin si iar "Ce mic esti".
"Gata, gata" spune puricele "Eu sunt foarte mic", spune puricele "tinand cont ca am fost si bolnav".

› vrei mai mult
Versiunea imprimabila

 

- Ia sa mai incerc si eu o data, zise atunci ursul, inciudat si rusinat in acelasi timp. Cand ma uit la tine cum le spargi, mi se pare ca-i lucru lesne, dar mai adineauri era cat pe-aci sa-mi iasa falca din loc de-atata cazna.

Croitorasul ii intinse iar o mana de pietre si ursul crasca din masele, dand sa le sparga, de sareau scantei, dar tot degeaba... Flacaul nostru nu lua in seama de era ursul suparat ori ba, ca vesel nu prea cred eu sa fi fost dupa o asemenea ocara, si-si vedea de treaba lui. Mai lasa el sa treaca un timp si dupa aceea isi scoase o scripca de sub haina si si-o potrivi in barbie, sa cante din ea nitelus. Cand auzi ursul cantecul nu se mai putu stapani, de parca ii ardea jar sub talpi, si incepu sa-i traga o batuta, ca sarea cojocul pe el, nu altceva. Si cum ii placuse tare mult cantecul, il intreba pe flacau:

- Ia asculta, bre, e greu sa canti la dracia asta?

 

- Da' de unde, i-o jucarie, ii raspunse croitorasul. Ia uita-te ici: cu stanga plimbi degetele pe coarde, iar cu dreapta tragi arcusul peste ele... Si dupa aia cantecul izvoraste singur din scripca, sa-ti ciulesti urechile si sa-l tot auzi: Trai-lai-la-la! Trai-lai-la-la!

- Tare mult mi-ar place sa deprind si eu mestesugul asta, zise ursul, ca sa nu mai am nevoie de-un scripcar, cand mi-o veni chef sa joc, ci sa-mi cant singur... N-ai vrea sa ma-nveti?

- Cum sa nu, bucuros, se grabi sa-i raspunda croitorasul, dar, mai inainte de toate, trebuie sa-mi dau seama de ai indemanare. Si indemanarea asta dupa labe se vede; ia arata-mi-le! Olio, cata mai unghiile! Trebuie sa ti le mai scurtez nitelus, ca altfel vatami strunele...

 

De unde aduse o menghina, nu stiu, destul ca-l momi pe urs sa-si puna labele-n ea si stranse surubul, ca i se invinetira degetele de atata strans. Apoi ii spuse ursului, razandu-si de el:

- Acu' asteapta pana ce-oi veni cu o foarfeca, ca doar nu-i zor!

Ursul incepu sa mormaie si sa se zvarcoleasca de durere si ciuda, dar croitorasul nu-l lua in seama si-l lasa sa mormaie cat i-o placea, de parca n-ar fi fost langa el sa-l auda. Isi potrivi intr-un colt o mana de paie si, culcandu-se pe ea, dormi fara grija pana a doua zi dimineata. Cand il auzi domnita pe urs mormaind, crezu ca mormaie si nu-si mai gaseste astampar de bucurie ca-i facuse croitorasului de petrecanie.

A doua zi, in revarsatul zorilor, se scula vesela si fara griji, dar cand dadu sa se apropie de grajd, ce-i vazura ochii? Ghiujul de croitoras se hlizea la ea, teafar si nevatamat, de parca toata lumea era a lui si nu l-ar fi amenintat nicicand vreo primejdie.