Pentru Scoala
Horoscopul zilei
Cultura generala
Thomas Edison a construit o minitipografie in vagonul de bagaje a unui tren si a inceput sa tipareasca acolo ziarul Grand Trunk Herald. In paralel, facea experimente chimice si asa a "reusit" sa dea foc intregului vagon.
› vrei mai multBancul zilei
La scoala, ?n prima zi, profesoara ?ntreaba despre meseriile parintilor.
Gigel:
- Tata e muncitor !
- Atunci stai ?n prima banca, Gigel! Asa spune si partidul: muncitori, tarani, intelectuali.
Ionel:
- Tata e macelar!
- Gigel, treci tu ?n banca a doua, iar tu, Ionel, ?n prima banca!
Faza se repeta cu diversi copii, cu parinti cu meserii dintre cele mai interesante. Se ajunge si la Bula.
- Tata e la Securitate !
- Atunci, Bula, tu o sa stai ?n prima banca! Dar, Bula, ce face tatal tau acolo?
- Nu stiu, aseara l-au luat!
Shop Clopotel.ro
| Versiune pentru imprimare |
GrozaGalben ca faclia de galbena cearaCe-aproape-i ardea, Pe-o scandura veche, aruncat afara, De somnul cel vecinic Groz-acum zacea; Iar dupa el nime, nime nu plangea! Poporu-mprejuru-i trist, cu-nfiorare, La el se uita. Unii faceau cruce; altii, de mirare, Cu mana la gura capul clatina Si-ncet, langa dansul, isi sopteau asa "El sa fie Groza cel vestit in tara Si-n sange-ncruntat! El sa fie Groza, cel ce ca o fiara, Fara nici o grija de negrul pacat, A stins zile multe si lege-a calcat!" Un mosneag atunce, cu o barba lunga, La Groza mergand, Scoase doi bani netezi din vechea sa punga, Langa mort ii puse, mana-i sarutand, Mai facu o cruce si zise plangand: "Oameni buni! an iarna bordeiu-mi arsese, Si pe-un ger cumplit Nevasta-mi cu pruncii pe camp ramasese. N-aveam nici de hrana, nici tol de-nvelit, Si nici o putere!... eram prapadit! Nu asteptam alta din mila cereasca Decat a muri, Cand crestinul asta, Domnu-1 odihneasca! Pe-un cal alb ca iarna in deal se ivi S-aproape de mine calul isi opri. "Nu plange, imi zise, n-ai grija, romane, Fa piept barbatesc; Na, sa-ti cumperi haine, si casa, si paine..." Si de-atunci copiii-mi ce-1 tot pomenesc, Oameni buni! de atunce in tihna traiesc." Si, sarutand mortul, batranul mosneag Ofta si se duse cu-al sau vechi toiag. Iar poporu-n zgomot striga, plin de jale: "Dumnezeu sa ierte pacatele sale!" |