Pentru Scoala
Horoscopul zilei
Cultura generala
Broasca raioasa bruna (Bufo bufo) este cea mai toxica specie de batracian din Romania si Europa. In Romania este cea mai mare broasca. In captivitate poate trai pana la varsta de 36 ani. In dosul ochilor are cate o glanda parotoida mare, ovala sau in forma de semiluna cu care secreta substante veninoase (bufotoxine) ca sa se apere de dusmani.
› vrei mai multBancul zilei
- Alo, Pentagonul?
- Nu, Patrulaterul!
Shop Clopotel.ro
87.55 RON
| Versiune pentru imprimare |
Geamurile sangeriiArd case, suri, jirezi de fan si paie,In groaznicul incendiului vezuviu. Alearga flacarile ca un fluviu Si-un biet popor de-avuturi il despoaie. Alearga flacarile-ngrozitor, Alearga, Peste campia rosie si larga... Fug flacarile-ntruna, fara frau, Si ard hambare aurii de grau, Si-n pocnete, porumbu-n poduri arde. Si limbi de foc se-ntind peste cladiri, In zapusala grea, care omoara, Si ca niste sinistri serpi de para, Se-ncolacesc pe plopii albi, subtiri, Si peste cele-nsangerate unde, In salturi, ca niste pisici bizare, S-arunca sprinten, cine stie unde, Iar surile, schimbate-n stalpi de jar, In noaptea sangerie par Schelete de-animale-ngrozitoare, Din lumi unde nu-i pace, nici visare. In sat, in case, prin ferestre sparte, Prin geamurile rosii, de departe, Se vad fapturi purtate brusc de spaima, Cum vorbe nentelese, rupte-ngaima, Cum usile le cata in zadar, Cum paru-si smulg, cum plang si tipa-amar, Cum lesina si pe podele cad, Ca-n fundul unui iad... In rau parc-au cazut macabri sori, Si apele murdare le-au aprins... In rau parc-au cazut macabri sori Si-acum plutesc pe apele murdare... Pe apele aprinse si murdare. Si focul creste-ntruna-n fata lor... Cat vezi, intinsu-i rosu, schimbator ocean, Pe care-alearga focul calator Si-n care parc-armate crunt invinse Ori turme mari de oi si capre-aprinse Alearga-n spaima, fug din loc in loc, Purtand cu ele baia lor de foc, Prin fum si prin funingine opaca, Pe unde cad si-n flacari se ineaca... Si-mproasca tunurile asta-seara, Cu flacari din plamanii lor de para... Improasca-ntruna, cu putere grea, Din departari adanci de undeva... Sinistru ard padurile batrane Si vanturile-n drumul lor nomad. Aduc mirosuri grele, tari, de brad, Aduc un suflu aspru, violent, Si boale din bolnavul Orient... Sinistru ard padurile batrane Si doar cenusa fi-vor ele mane, Pe-aicea cand vor trece-n rosii pasi Imensele armii de ucigasi... Sinistru ard padurile batrane Iar brazii cu coroanele macabre, Par uriase, rosii candelabre, Cu mii si mii de brate arzatoare, Ce ard la asta groaznica serbare, La agonia unei lumi de fiare... Si creste-ntruna rosa invalmaseala, Mai groaznica, ca-n Roma, cand ardea, Iar colo-n codrii-acum, e noapte grea. Sta, poate, ca Nerone, cineva, Privind cu o privire infernala, La asta monstruoasa-nvalmaseala... Intruna creste-ngrozitoarea larma, Iar tunurile groaznice s-aud, Aproape-aproape, -ntruna mai aproape Si larma vine de pe rosii ape, Pornita din plamana infernala, A tunurilor grele ce s-aud, Venind in marsul lor de sange ud... ...T;arani imbatraniti fara de vreme, Cu ochi ca niste placi de intuneric, Alearga cu obrazul cadaveric... Ei vin si trec cu fetele de ceara, Zdrobiti de nedreptatea milenara... Ei vin, si trec, isi duc copiii lor, Tot ce le lasa focu-ucigator... Copiii tristi sunt tot ce le ramane, Copiii lor zdrentosi, dar dragalasi, Ce-odat’ si-odat’, in vremile de mane, Vor fi, poate, asemeni ucigasi... Si vantu-nalta-ntruna limbi de foc, Iar flacarile ce se zbat spre cer Par rosii munti ce nasc si-n urma pier, Pentru-a renaste mai grozavi apoi... Fug oamenii – o turma de strigoi –, Treziti din somn de focu-ngrozitor Si fugariti din paturile lor... Si creste focul atatat mereu, Iar tunurile durduie din greu, Lasand pe cele drumuri lacrimand, Un biet popor, zdrentos, murdar, flamand... Doar mortii-n urma lor de mai raman Si-ostenii unui imparat pagan, Ce si-or cata – cand vor sosi – culcuse Aici, in muntii-acestia de cenuse... De spaima va-ngheta atunci oricare Si nebunia le-o patrunde-n oase, Cand si-or vedea fapturile scarboase, In geamurile rosii, -ngrozitoare. Incendiul asta groaznic se imbata, Cu flacari infernale se imbata... Nu vezi nimic pe strazile pustii... Decat doar geamuri lucii, sangerii, Si-n satul asta mandru, care moare, Ele-s podoabe-atotstapanitoare... In satul ars, straine, de-i veni, Tu n-ai sa vezi nimic in calea ta Decat doar geamuri lucii sangerii, Stropite-ngrozitor de cineva... Nici rade n-ai sa poti atunci, nici plange, Iar nebunia-n creieri si in sange Iti va trezi dorinte si viziuni... Si rosii fi-vor ochii tai nebuni, Cand vor privi Cum spectri fac satanice orgii, In dosul celor geamuri sangerii. |