PROGRAME PENTRU
EXAMENUL NATIONAL DE BACALAUREAT 2006

PROFIL:
RESURSE NATURALE SI PROTECTIA MEDIULUI

DISCIPLINE TEHNOLOGICE
proba scrisa "E"

S. N. E. E. 2005

Pentru profilul RESURSE NATURALE SI PROTECTIA MEDIULUI, la proba "E", candidatul poate sa opteze pentru una din cele doua discipline de specialitate aferente specializarii, conform tabelului de mai jos:

NOTA:
Conform "Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2006", pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

CUPRINS

I. Statutul disciplinei
Disciplina Ecologie si protectia mediului are, in cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2005 – 2006, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la toate specializarile din cadrul profilului Resurse naturale si protectia mediului. Pentru profilul Resurse naturale si protectia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, in conformitate cu specializarea urmata.

II. Competente de evaluat
-> Folosirea terminologiei de specialitate.
-> Recunoasterea si definirea unor concepte specifice ecologiei si protectiei mediului.
- Identificarea si descrierea principalelor componente ale mediului natural.
- Caracterizarea sistemelor biologice in vederea aprecierii starii lor de functionare.
-> Recunoasterea diferitelor tipuri de ecosisteme si descrierea relatiilor intra si interspecifice ale acestora.
- Identificarea componentelor structurale ale unui ecosistem.
- Interpretarea relatiilor biotop-biocenoza in cadrul diferitelor tipuri de ecosisteme.
- Identificarea si caracterizarea tipurilor de ecosisteme antropizate.
-> Identificarea si corelarea agentilor /factorilor care influenteaza echilibrul ecologic.
- Identificarea surselor de poluare a mediului inconjurator si indicarea modului de dispersie a poluantilor.
- Stabilirea influentei factorilor poluanti asupra diferitelor componente ale mediului inconjurator.
-> Interpretarea efectelor factorilor poluanti asupra echilibrului ecologic.
- Identificarea si masurarea actiunii factorilor poluanti asupra componentelor mediului.
-> Elaborarea unor masuri pentru protectia mediului si combaterea poluarii.
- Stabilirea unor masuri de protectie a resurselor naturale in functie de natura factorilor poluanti.
- Propunerea unor modalitati de eliminare /diminuare a efectelor poluarii asupra mediului inconjurator.
-> Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii, contexte noi.

III. Continuturi (in vederea explicitarii / detalierii competentelor)
1. Caracteristicile sistemelor biologice:
- Evolutia;
- Integralitatea;
- Echilibrul dinamic;
- Autoreglarea.
2. Ecosistemul:
- Biotop. Structuri si caracteristici
- Biocenoza. Structuri si caracteristici
- Relatii intra si interspecifice in cadrul biocenozei
- Structura si caracteristicile ecosistemului
3. Tipuri de ecosisteme naturale si seminaturale:
- Ecosisteme terestre (paduri, pajisti)
- Ecosisteme acvatice (ape statatoare, curgatoare).
4. Surse de poluare a apei si modul de dispersie a poluantilor.
- Apa in natura: importanta; circuit; clasificare; forme de existenta a apei.
- Poluantii apei. Criterii de clasificare.
- Surse de poluare a apei. Criterii de clasificare. Compozitia surselor de poluare.
- Influenta poluantilor apelor asupra mediului: substante organice; substante anorganice; substante radioactive; suspensii; produse petroliere; apele calde; microorganismele.
5. Surse de poluare a aerului si modul de dispersie a poluantilor.
- Aerul. Generalitati.
- Poluantii aerului.
- Surse de poluare a aerului.
- Influenta poluantilor aerului asupra mediului.
6. Surse de poluare a solului si modul de dispersie a poluantilor.
- Solul. Importanta.
- Poluantii solului.
- Surse de poluare a solului.
- Influenta poluantilor solului asupra mediului.
7. Efecte majore ale poluarii mediului:
- Efectul de sera
- Ploi acide
- Deprecierea stratului de ozon
8. Epurarea apelor.
9. Folosirea rationala a ingrasamintelor si pesticidelor in agricultura si silvicultura.
10. Colectarea, transportul, depozitarea, prelucrarea si recuperarea deseurilor.

BIBLIOGRAFIE
Manualele scolare, aprobate prin O.M.E.C. nr.4055/26.06.2000 si nr.4144/18.07.2001, pentru clasa a X-a liceu - filiera tehnologica, aria curriculara "Tehnologii", profilul Resurse naturale si protectia mediului:

I. Statutul disciplinei
Disciplina Agropedologie are, in cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2005 – 2006, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarile Agricol si Agromontan din cadrul profilului Resurse naturale si protectia mediului. Pentru profilul Resurse naturale si protectia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, in conformitate cu specializarea urmata.

II. Competente de evaluat
-> Folosirea terminologiei de specialitate.
-> Identificarea nivelurilor factorilor de mediu si corelarea lor cu cerintele plantelor de camp.
-> Identificarea si descrierea proprietatilor solului.
-> Identificarea factorilor care diminueaza productia plantelor cultivate si aplicarea masurilor de reducere a influentei acestora.
-> Recunoasterea componentelor profilului de sol si descrierea proceselor de formare a acestuia.
-> Explicarea rolului componentelor organice si minerale ale solului in viata plantelor.
-> Explicarea insusirilor principalelor tipuri de soluri.
-> Selectarea lucrarilor de ingrijire necesare pentru intretinerea unei culturi.
-> Stabilirea intervalului optim de recoltare a culturilor, in functie de destinatia produsului.
-> Proiectarea regimului de fertilizare a unei culturi, in functie de fertilitatea naturala a solului si de sortimentul de ingrasaminte existente.
-> Proiectarea sistemelor de lucrari ale solului pentru grupele de culturi de camp.
-> Proiectarea lucrarilor de infiintare a culturilor prin insamantare sau plantare.
-> Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii, contexte noi.

III. Continuturi (in vederea explicitarii / detalierii competentelor)
1. Factori de mediu si niveluri optime ale acestora.
2. Mijloace si masuri de reglare a nivelului factorilor de mediu al vietii plantelor.
3. Sursele de provenienta ale partii minerale si ale celei organice ale solului
4. Influenta componentelor minerale si organice asupra fertilitatii solului: produse rezultate in urma proceselor de dezagregare, alterare si humificare.
5. Proprietati fizico-chimice si mecanice ale solului: textura, structura.
6. Proprietatile hidrofizice, de aeratie si termice ale solului: formele de apa din sol, permeabilitatea solului pentru apa, ascensiunea capilara a apei.
7. Proprietatile chimice ale solului: solutia solului, reactia solului.
8. Procese de diferentiere pe adancime a compozitiei solului: bioacumularea, argilizarea, argiluvierea, podzolirea, gleizarea, salinizarea, carbonatailuvierea, procese vermice, procese vertice.
9. Clasele de soluri: molisoluri, argiluvisoluri (caracteristici generale).
10. Insusirile solului si profilului de sol: cerniozom; brun - roscat.
11. Ingrasaminte minerale si organice folosite pentru cresterea fertilitatii solului.
12. Lucrarile solului: lucrarea cu plugul, lucrarea cu grapa, lucrarea cu cultivatorul, lucrarea cu combinatorul.
13. Sisteme de lucrare a solului pentru diferite grupe de culturi de camp.
14. Semanatul si plantatul – procedee de infiintare a unei culturi.
15. Samanta – insusirile de calitate ale semintei, pregatirea semintei pentru semanat.
16. Materialul de plantat – insusiri de calitate si pregatirea lui pentru plantare.
17. Metode de infiintare a unei culturi de camp.
18. Parametrii pentru infiintarea unei culturi: distante de semanat, epoca de semanat, adancimea de semanat pentru culturile de camp si culturile legumicole.
19. Lucrari de ingrijire cu caracter general: afanarea solului (cu grapa cu colti, cu grapa cu discuri sau cu subsolierul - in vii, cu sapa rotativa)
20. Combaterea buruienilor, combaterea daunatorilor si agentilor patogeni, fertilizarea suplimentara, irigarea.
21. Lucrari de ingrijire specifice sau cu caracter ocazional: eliminarea excesului de apa, verificarea viabilitatii plantelor anuale sau a viabilitatii mugurilor plantelor multianuale, tavalugirea dupa semanat, musuroitul, completarea golurilor, raritul, sustinerea plantelor in pozitie verticala, copilitul, carnitul, taieri de formare si taieri de rodire.
22. Buruienile din culturile agricole si combaterea lor: pagube produse de buruieni, clasificarea buruienilor, surse de imburuienare, procedee si mijloace de prevenire si combatere a buruienilor.
23. Boli si daunatori ai plantelor cultivate: pagube produse de daunatori si agenti patogeni, principalele grupe de boli si daunatori ai plantelor cultivate, procedee si mijloace de prevenire si combatere a daunatorilor si agentilor patogeni.
24. Insuficienta apei din sol – irigarea.
25. Recoltarea culturilor la maturitatea fiziologica pentru produse destinate infiintarilor culturilor.
26. Recoltarea culturilor la maturitatea tehnica pentru produsele destinate consumului.

BIBLIOGRAFIE
Manualele scolare, aprobate prin O.M.E.C. nr.4055/26.06.2000 si nr.4144/18.07.2001, pentru clasa a XI-a liceu - filiera tehnologica, aria curriculara "Tehnologii", profilul Resurse naturale si protectia mediului:

I. Statutul disciplinei
Disciplina Analiza factorilor de mediu are, in cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2005 – 2006, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea Protectia mediului din cadrul profilului Resurse naturale si protectia mediului. Pentru profilul Resurse naturale si protectia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, in conformitate cu specializarea urmata.

II. Competente de evaluat
-> Folosirea terminologiei de specialitate.
-> Identificarea si utilizarea aparatelor pentru efectuarea unor analize fizico-chimice ale factorilor de mediu.
-> Recoltarea, transportul si conservarea probelor de apa, aer, sol pentru analize.
-> Alegerea sticlariei si a reactivilor in vederea analizelor de apa.
-> Aplicarea si respectarea normelor de P.M. si P.S.I. in efectuarea de analize.
-> Efectuarea analizelor de apa, aer, sol prin metode fizice, chimice, fizico-chimice, biologice si microbiologice in conformitate cu standardele in vigoare.
-> Corelarea si interpretarea rezultatelor analizelor in vederea aprecierii calitatii factorilor de mediu.
-> Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii, contexte noi.

III. Continuturi (in vederea explicitarii / detalierii competentelor)
1. Norme de protectia muncii si de paza si stingere a incendiilor.
2. Recoltarea, transportul si conservarea probelor de apa, aer, sol pentru analize chimice, fizico-chimice, biologice si microbiologice: tehnici de recoltare, ustensile, conditii de conservare.
3. Analize de ape (principiul determinarii; ecuatiile reactiilor chimice – acolo unde este cazul; aparatura; tehnica de lucru; calcule):
- Determinarea proprietatilor organoleptice ale apelor.
- Determinarea suspensiilor totale din ape.
- Determinarea pH-ului apei: hartie de pH, indicator universal, ph neutru.
- Determinarea alcalinitatii si aciditatii apelor.
- Determinarea regimului de oxigen(R.O.) al apelor:
> Determinarea oxigenului dizolvat in apa;
> Determinarea consumului biochimic de oxigen (CBO5);
> Determinarea substantelor oxidabile din apa (CCOMn).
- Determinarea regimului de mineralizare (R.M.) al apelor:
> Determinarea reziduului fix;
> Determinarea Ca si Mg din apa prin metoda complexonometrica;
> Determinarea duritatii prin metoda complexonometrica;
> Determinarea clorurilor din apa;
> Determinarea carbonatilor si bicarbonatilor din apa.
- Determinarea indicatorilor regimului toxic ( R.T.) al apei:
> Determinarea spectrofotometrica a amoniacului din apa;
- Analiza biologica a apelor naturale:
> Aparate si instrumente
- Analiza bacteriologica a apelor:
> Aparate si instrumente
> Determinarea bacteriilor mezofile
> Determinarea coliformilor totali
4. Analize de aer (principiul determinarii; ecuatiile reactiilor chimice – acolo unde este cazul; aparatura; tehnica de lucru; prelucrarea datelor):
- Determinarea pulberilor totale din aer:
> Pulberi sedimentabile;
> Pulberi in suspensie.
5. Analize de sol (principiul determinarii; ecuatiile reactiilor chimice – acolo unde este cazul; aparatura; tehnica de lucru; prelucrarea datelor):
- Pregatirea solului pentru analiza.
- Determinarea umiditatii solului.
- Determinarea pH-ului solului.
- Determinarea aciditatii si alcalinitatii solului.
- Determinarea sarurilor solubile din soluri (in extrasul apos):
> Dozarea anionilor : CO32- , HCO3 -, Cl -
> Dozarea cationilor: Ca 2+, Mg2+

BIBLIOGRAFIE

I. Statutul disciplinei
Disciplina Anatomia si fiziologia animalelor domestice are, in cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2005 – 2006, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea Veterinar din cadrul profilului Resurse naturale si protectia mediului. Pentru profilul Resurse naturale si protectia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, in conformitate cu specializarea urmata.

II. Competente de evaluat
-> Folosirea terminologiei de specialitate.
-> Identificarea componentelor celulei animale si clasificarea tesuturilor.
-> Recunoasterea oaselor si a articulatiilor in seria animala si explicarea functiei acestora.
-> Explicarea functionalitatii aparatelor din organismul animal.
-> Efectuarea unor sectiuni de calitate pentru evidentierea corecta a principalelor grupe de muschi.
-> Analiza preparatelor histologice in vederea diferentierii tipurilor de tesuturi.
-> Diferentierea si delimitarea segmentelor aparatelor din organismul animal.
-> Determinarea calitativa a constantelor fiziologice ale organismului animal.
-> Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii, contexte noi.

III. Continuturi (in vederea explicitarii / detalierii competentelor):
1. Notiuni de histologie:
- Celula: definitie; morfologie (componente fundamentale; forme si dimensiuni) si fiziologie;
- Tesuturile: epitelial (tipuri, morfologie); conjunctiv (tipuri, morfologie); muscular (morfologie); sanguin – limfatic (elemente figurate); nervos (morfologie).
2. Osteologia si artrologia:
- Morfologia oaselor;
- Componentele scheletului;
- Articulatiile: clasificare, functii.
3. Miologia:
- Morfologia, fiziologia muschilor.
- Clasificarea muschilor (dupa forma; pozitie, miscari).
4. Aparatul digestiv: componente, glande anexe:
- Enumerare, morfologie, particularitati pe specii;
- Digestia: etape si particularitati;
- Glandele anexe: ficatul si pancreasul (structura si functii);
- Aparatul digestiv la pasari (segmente, particularitati).
5. Aparatul respirator: componente.
- Segmente (enumerare);
- Pulmonul (morfologie);
- Aparatul respirator la pasari (particularitati);
- Respiratia: mecanica respiratorie, schimbul de gaze.
6. Aparatul circulator: componente.
- Cordul: morfologie;
- Vasele sanguine (clasificare, structura);
- Circulatia sanguina.
7. Aparatul urinar: componente.
- Segmente (enumerare);
- Rinichiul (morfologie);
- Fiziologia aparatului urinar.
8. Aparatul genital mascul si femela: componente, glanda mamara.
- Segmente: morfologie si particularitati;
- Reproducerea;
- Glanda mamara (morfologie; fiziologie);
- Aparatul genital la pasare (segmente, descriere, rol).

BIBLIOGRAFIE

I. Statutul disciplinei
Disciplina Chimia silicatilor are, in cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2005 – 2006, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea Materiale de constructii din cadrul profilului Resurse naturale si protectia mediului. Pentru profilul Resurse naturale si protectia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, in conformitate cu specializarea urmata.

II. Competente de evaluat
-> Folosirea terminologiei de specialitate.
-> Operarea cu termenii tehnici specifici chimiei silicatilor.
-> Identificarea elementelor de structura a silicatilor tehnici.
-> Explicarea transformarilor fizico-chimice ale silicatilor.
-> Definirea si caracterizarea componentilor oxidici si a influentei lor asupra sistemelor in care se regasesc.
-> Utilizarea caracteristicilor fizico-chimice din literatura de specialitate pentru realizarea calculelor la procesele chimice ale silicatilor.
-> Descrierea caracteristicilor materiilor prime si materialelor din domeniul silicatilor tehnici.
-> Explicarea proceselor fizico-chimice care au loc la formarea compusilor silicatici.
-> Descrierea proceselor de solidificare si topire in sistemele de silicati.
-> Descrierea modului in care decurg transformarile polimorfe in sistemul de silicati.
-> Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii, contexte noi.

II. Continuturi (in vederea explicitarii / detalierii competentelor):
1. Structura silicatilor:
- Structura cristalina a silicatilor:
> tipurile de structura cristalina
> transformarile polimorfe
> deshidratarea si hidratarea silicatilor
> izotipia; izomorfismul
- Structura vitroasa a silicatilor:
> starea fizica a silicatilor vitrosi
> proprietatile structurilor vitroase
- Structura coloidala a silicatilor:
> solutii coloidale ale silicatilor
> transformarile structurilor coloidale
2. Termochimia silicatilor:
- Caldura specifica
- Caldura de formare
- Caldura de reactie
- Caldura de topire si caldura de cristalizare
- Caldura de transformare polimorfa
3. Echilibre termice. Legea echilibrului de faze:
- Tipuri de sisteme:
> unare
> binare (cu eutectic, cu compusi chimici congruenti si incongruenti, cu componenti polimorfi)
> ternare elementare
- Reactii in faza solida
4. Chimia aplicata a silicatilor:
- Componentii oxidici principali ai silicatilor:
> silicea
> alumina
> calcea
> magnezita
> oxidul feric
5. Chimia silicatilor tehnici:
- Chimia cimentului
- Chimia ceramicii
- Chimia sticlelor tehnice.

BIBLIOGRAFIE

I. Statutul disciplinei
Disciplina Operatii unitare si utilaje in industria alimentara are, in cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2005 – 2006, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea industrie alimentara din cadrul profilului Resurse naturale si protectia mediului. Pentru profilul Resurse naturale si protectia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, in conformitate cu specializarea urmata.

II. Competente de evaluat
-> Folosirea terminologiei de specialitate.
-> Identificarea factorilor care influenteaza desfasurarea operatiilor unitare din industria alimentara.
-> Identificarea principalelor repere ale utilajelor folosite in industria alimentara.
-> Explicarea proceselor mecanice si fizico-chimice, de transformare a materiilor prime si semifabricatelor in produse finite.
-> Explicarea functionarii utilajelor de prelucrare a materiei prime de origine vegetala, animala si minerala.
-> Verificarea parametrilor de lucru ai utilajelor folosite in industria alimentara
-> Sesizarea aparitiei defectiunilor la utilaje si stabilirea momentului interventiei tehnice.
-> Aplicarea masurilor de protectia muncii la exploatarea utilajelor din industria alimentara.
-> Aprecierea avantajelor si dezavantajelor diverselor tipuri de utilaje folosite in industria alimentara si alegerea celor mai eficiente.
-> Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii, contexte noi.

III. Continuturi (in vederea explicitarii / detalierii competentelor)
OPERATII, PROCES TEHNOLOGIC, SCHEMA DE FABRICATIE: definitii. BILANTUL DE MATERIALE: total si partial: definitie, calcul si aplicatii.
OPERATIILE UNITARE:
1. Transportul fluidelor:
-> proprietatile fizice ale fluidelor: densitate, volum, greutate specifica, vascozitate;
-> regimuri de curgere;
-> pompe pentru transportul fluidelor: pompa cu roti dintate, pompa centrifuga, injectorul, suflanta cu pistoane rotative.
2. Transportul materialelor solide: transportorul banda, transportorul elicoidal, elevatorul, transportorul pneumatic - consideratii generale, instalatii de transport pneumatic prin aspiratie, ciclonul.
3. Maruntirea: definitie.
-> metode de maruntire.
-> utilaje de maruntire: moara cu ciocane, valtul automat, tipuri de cutite pentru taiat.
4. Separarea materialelor solide: definitie;
> Cernerea:
-> principii generale;
> Separarea dupa marime si forma: triorul;
> Separarea pneumatica: tararul.
5. Separarea amestecurilor eterogene: definirea amestecurilor eterogene;
> Separarea prin sedimentare:
-> principiul separarii fazelor,
-> factori de influenta,
-> utilaje: camera de desprafuire cu sicane, decantorul orizontal, vasul florentin simplu.
> Separarea prin filtrare:
-> definitie,
-> principiul separarii prin filtrare,
-> factori ce influenteaza filtrarea,
-> utilaje pentru filtrare: filtrul deschis cu agitator, filtrul cu saci, filtrul cu rame si placi.
> Centrifugarea:
-> definitie,
-> utilaje de centrifugare: centrifuga decantoare verticala.
6. Amestecarea:
-> definitie,
-> eficienta amestecarii,
-> amestecarea materialelor pastoase: malaxorul cu cuva dubla,
-> amestecarea in mediu lichid: amestecarea mecanica: - amestecatoare cu brate si cu elice.
7. Presarea:
-> definitie,
-> factorii care influenteaza presarea,
-> utilaje: presa mecanica cu melc.
8. Operatii bazate pe transfer de caldura:
-> definirea caldurii,
-> moduri de transmitere a caldurii - definitie si caracterizare,
-> agenti termici de incalzire si de racire,
-> schimbatoare de caldura: cu manta, multitubular, cu placi.
> Pasteurizarea:
-> definitie,
-> caracterizare.
-> Sterilizarea:
-> definitie,
? caracterizare.
> Concentrarea prin vaporizare:
-> baza teoretica a concentrarii,
-> schemele de evaporare cu simplu efect si efect multiplu.
> Condensarea:
-> definitie,
-> scopul operatiei de condensare,
-> utilaje de condensare: condensatorul barometric cu sicane.
> Refrigerarea si congelarea:
-> definitie,
-> caracterizare.
9. Difuzia:
-> definitie,
-> caracterizare,
-> principiul realizarii difuziei.
10. Distilarea:
-> definitie,
-> metode de distilare,
-> instalatia de distilare.
11. Uscarea:
-> definitie,
-> mecanismul uscarii,
-> factorii ce influenteaza uscarea,
-> metode de uscare,
-> utilaje: uscatorul turn

Nota:
Pentru toate utilajele cuprinse in programa se cere: - constructia, functionarea si domeniile de utilizare in industria alimentara (fara schita)

BIBLIOGRAFIE

I. Statutul disciplinei
Disciplina Procese si utilaje are, in cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2005 – 2006, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea chimie industriala din cadrul profilului Resurse naturale si protectia mediului. Pentru profilul Resurse naturale si protectia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, in conformitate cu specializarea urmata.

II. Competente de evaluat
-> Folosirea terminologiei de specialitate.
-> Descrierea functionarii utilajelor din instalatiile chimice.
- Identificarea utilajelor statice si dinamice dintr-o instalatie
- Explicarea principiilor constructive si functionale ale aparatelor si instalatiilor pentru procesele hidrodinamice si termice.
- Explicarea principiilor constructive si functionale ale utilajelor si instalatiilor pentru procesele de difuziune, mecanice si a reactoarelor chimice.
-> Efectuarea de calcule tehnologice simple la utilaje tip si la instalatii prin aplicarea legilor si a principiilor care guverneaza procesele din industria chimica.
- Citirea caracteristicilor fizico-chimice si tehnice din tabele, diagrame, nomograme.
- Aplicarea si rezolvarea ecuatiilor de bilant de materiale corespunzatoare utilajelor tip.
- Determinarea caracteristicilor tehnico-functionale ale utilajelor (debit volumetric, debit masic pentru procesele hidrodinamice, cantitate de caldura, arie de transfer ermic, diferenta medie de temperatura pentru procese de transfer termic).
- Utilizarea informatiilor tehnice din literatura de specialitate pentru realizarea calculelor tehnologice.
- Efectuarea de calcule tehnologice pentru utilajele si instalatiile de difuziune.
-> Alegerea utilajelor adecvate desfasurarii optime a unui proces tehnologic.
- Corelarea caracteristicilor tehnico-functionale ale utilajului cu particularitatile procesului tehnologic.
- Selectarea utilajelor necesare in procesul tehnologic pe criterii de protectia mediului.
-> Aplicarea normelor de exploatare rationala la utilajele tip.
- Enumerarea manevrelor necesare pornirii si a opririi utilajelor pentru procesele hidrodinamice si termice.
- Enumerarea manevrelor necesare pornirii si a opririi utilajelor pentru procesele de difuziune si mecanice.
- Stabilirea cauzelor producerii incidentelor functionale la utilajele pentru procesele hidrodinamice si termice si identificarea masurilor de remediere ale acestora.
- Stabilirea cauzelor producerii incidentelor functionale la utilajele pentru procesele de difuziune si mecanice
- Identificarea cauzelor producerii incidentelor functionale la reactoarele chimice si a masurilor de remediere ale acestora.
-> Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii, contexte noi.

III. Continuturi (in vederea explicitarii / detalierii competentelor)
1. Proces tehnologic. Simbolizarea utilajelor din industria chimica: definirea procesului tehnologic, a operatiei unitare; desenarea si recunoasterea simbolurilor utilajelor folosite in industria chimica (uscatoare, transportoare, reactoare chimice, pompe, filtre, amestecatoare, schimbatoare de caldura, coloane de distilare-rectificare).
2. Elemente de calcul tehnic:
Sistemul international de unitati; bilant de materiale (total si partial) randament; aplicatii.
3. Curgerea fluidelor:
- starea fluida (definire si caracterizare): marimi fizice caracteristice fluidelor (volum, densitate, greutate, presiune etc.);
- conducte si armaturi – definirea conductelor, enumerarea si definirea principalelor elemente ale conductelor (conducta, piese de legatura, armaturi).
4. Transportul fluidelor:
parametrii pompelor;
A. Utilaje pentru transportul si dozarea lichidelor – pompe fara elemente mobile (Montejusul), pompe cu miscari alternative (pompa cu piston cu simplu si dublu efect), pompe centrifuge – caracteristici si functionare;
B. Utilaje pentru transportul, comprimarea si rarefierea gazelor – compresorul cu piston – caracteristici si functionare.
5. Separarea sistemelor eterogene:
definirea sistemelor eterogene (faza dispersa, faza dispersata).
A. Separarea sistemelor eterogene lichide: enumerarea si definirea sistemelor eterogene lichide, filtrarea – definitia, caracteristicile filtrarii (factori, etapele filtrarii, medii de filtrare, viteza de filtrare); filtrul celular cu tambur rotativ.
B. Separarea sistemelor eterogene gazoase: enumerarea si definirea sistemelor eterogene gazoase purificarea prin filtre a gazelor – filtru cu saci.
6. Transmiterea caldurii:
definirea transferului termic, moduri de transmitere a caldurii, agenti de incalzire si racire (enumerare, caracteristicile fiecarui agent cu metode de transmitere a caldurii), ecuatia generala a transferului termic, aplicati – transferul caldurii prin conductie (calculul cantitatii de caldura, aria de transfer termic), schimbatoare de caldura cu fascicul tubular.
7. Operatii si procese de difuziune:
definirea si aspecte ale fenomenului de difuziune (compozitia fazelor, stabilirea echilibrului dinamic de faza), ecuatia generala de transfer de masa.
A. Distilarea si rectificarea: definitii, legea lui Raoult, legea lui Dalton, diagrama Y-X, procedee de distilare (enumerare), distilarea simpla, instalatia continua de rectificare (fenomenul de pe talere, reflux), bilant de materiale al procesului de rectificare – aplicatii pe o schema data.
B. Uscarea: definitie, descrierea mecanismului procesului (viteza de uscare, timp de uscare) schemele de principiu ale uscarii convective si prin contact, uscarea convectiva – uscatorul de camera, bilant de materiale al procesului de uscare convectiva – aplicatii.
8. Reactoare chimice:
definitie, functiile reactoarele; reactorul tip autoclava.
9. Coroziunea in industria chimica:
definitie, tipuri de coroziuni, factorii care influenteaza coroziunea, enumerarea metodelor de eliminare a defectelor coroziunii.

Nota: la toate utilajele tip amintite se cere: recunoasterea utilajului, enumerarea partilor componente, descrierea functionarii utilajului, avantaje si dezavantaje ale folosirii utilajului respectiv, specificarea normelor de exploatare si intretinere rationala (pornire, oprire, cauzele producerii incidentelor), particularitati in functionare – ex. Pompa cu piston uniformizarea si reglarea debitului

BIBLIOGRAFIE

I. Statutul disciplinei
Disciplina Silvicultura are, in cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2005 – 2006, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea Silvic din cadrul profilului Resurse naturale si protectia mediului Pentru profilul Resurse naturale si protectia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, in conformitate cu specializarea urmata.

II. Competente de evaluat
-> Folosirea terminologiei de specialitate.
-> Aplicarea masurilor necesare pentru asigurarea continuitatii padurilor.
- Efectuarea operatiilor specifice pentru producerea materialului saditor.
- Identificarea etapelor in pregatirea materialului pentru plantat.
- Alegerea si aplicarea tehnologiei de impadurire in functie de conditiile pedoclimatice din zona.
- Determinarea conditiilor de regenerare a padurii.
- Stabilirea strategiei de regenerare a padurii pe baza aplicarii tratamentelor silvice specifice zonei.
- Aplicarea normelor de protectie a muncii la executarea lucrarilor din domeniul silvic.
-> Efectuarea lucrarilor de ingrijire si conducere a padurii pentru realizarea functiilor specifice.
- Descrierea structurii arboretului si a caracteristicilor sale.
- Identificarea etapelor de dezvoltare ale arboretelor.
- Corelarea interventiilor pentru realizarea functiilor specifice padurii.
- Elaborarea masurilor pentru reglarea structurii si a starii fitosanitare.
-> Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii, contexte noi.

III. Continuturi (in vederea explicitarii / detalierii competentelor):
1. Recoltarea, prelucrarea si pastrarea fructelor si semintelor forestiere.
- Recoltarea semintelor forestiere:
-> epoca de recoltare: clasificarea speciilor forestiere in functie de raportul dintre maturare si coacere.
-> evaluarea recoltei de seminte: clasificarea si descrierea metodelor de evaluare a fructificatiei.
-> metode si tehnici de recoltare: clasificarea si descrierea metodelor si a tehnicilor de recoltare a semintelor forestiere.
-> organizarea lucrarilor de recoltare: masuri organizatorice care se iau la recoltarea semintelor forestiere; unelte si utilaje folosite; norme de protectia muncii la recoltarea semintelor forestiere.
- Pastrarea semintelor forestiere:
-> masuri si tehnici de pastrare a semintelor forestiere,
-> conditii de pastrare a semintelor forestiere in functie de umiditatea semintelor zvantate in aer.

2. Calitatea semintelor forestiere:
- Indicii calitativi ai semintelor: descrierea principalilor indici calitativi ai semintelor forestiere
- Controlul calitatii semintelor forestiere:
-> constituirea probelor medii pentru laborator,
-> clasificarea semintelor forestiere pe categorii de calitate.
3. Pregatirea pepinierei pentru cultura:
- Pregatirea terenului:
-> lucrari premergatoare a pregatirii solului,
-> lucrari de pregatire a terenului in pepiniera,
- Lucrarile solului:
-> scopul si importanta lucrarilor de pregatire a solului,
-> descrierea lucrarilor de pregatire a solului.
- Administrarea ingrasamintelor si amendamentelor:
-> necesitatea si importanta administrarii ingrasamintelor in pepiniere,
-> clasificarea si descrierea principalelor tipuri de ingrasaminte utilizate in pepiniere.
- Sistemul de asolament:
-> necesitatea si importanta aplicarii amendamentelor in pepiniera.
4. Infiintarea culturilor in pepiniera:
- Metode si scheme de semanat: clasificarea si descrierea principalelor metode si scheme de semanat.
- Adancimea si epoca de semanat:
-> criterii de care se tine seama la alegerea adancimii de semanat,
-> alegerea epocii de semanat.
- Repicajul:
-> definitie,
-> procedee de repicaj,
-> tehnica de repicare.
- Tehnologii noi de producere a puietilor:
-> necesitatea producerii puietilor cu radacini protejate,
-> producerea puietilor pe paturi nutritive,
-> producerea puietilor in solarii,
-> producerea puietilor in recipiente.
- Butasire si altoirea:
-> caracteristicile inmultirii vegetative,
-> tehnica de executie a butasirii,
-> tehnica de executie a altoirii.
5. Ingrijirea culturilor in pepiniera:
- Daunatorii culturilor din pepiniere si combaterea lor: necesitatea ingrijirii culturilor in pepiniere,
- Mulcirea si umbrirea culturilor:
-> necesitatea mulcirii culturilor,
-> procedee de mulcire a culturilor,
-> necesitatea umbririi culturilor,
-> procedee de umbrire a culturilor.
- Combaterea mecanica a buruienilor si afanarea solului:
-> necesitatea si modul de executare a spargerii crustei solului,
-> prasitul si plivitul culturilor in pepiniere.
- Combaterea chimica a buruienilor: clasificarea principalelor tipuri de erbicide utilizate in pepiniere.
- Udarea culturilor:
-> norma de udare,
-> sisteme de udare a culturilor in pepiniere.
- Taieri de formare a puietilor: descrierea principalelor tipuri de taieri de formare a coroanei puietilor.
6. Scosul puietilor:
- sezonul si varsta scosului puietilor,
- procedee de scoatere a puietilor.
7. Criterii de sortare a materialului recoltat:
- criterii de sortare a puietilor,
- tehnica sortarii puietilor,
8. Transportul si depozitarea materialului saditor:
- modalitati de pastrare a puietilor.
- ambalarea si transportul puietilor:
-> modalitati de ambalare si transport a puietilor.
9. Conditiile stationale ale suprafetelor de impadurit:
- definirea si clasificarea lucrarilor de impadurire: definirea lucrarilor de impadurire, reimpadurire, refacere, substituire si ameliorare.
- principii si criterii economice si silviculturale privind alegerea si asocierea speciilor pentru impadurire:
-> enumerarea si descrierea principiilor si criteriilor de alegere si asociere a speciilor;
-> definirea telului culturilor;
-> descrierea culturilor pure si amestecate.
10. Scheme ecologice:
- formule si scheme de impadurire:
-> definitia formulei si schemei de impadurire,
-> clasificarea speciilor forestiere in functie de importanta.
11. Semanatura directa si plantarea puietilor:
- impadurirea prin semanaturi directe:
-> descrierea procedeelor de semanare,
-> adancimea, epoca si norma de semanat.
- impadurirea prin plantare:
-> procurarea materialului pentru plantat,
-> descrierea procedeelor de plantare,
-> adancimea de plantare,
-> dispozitivul de plantare,
-> desimea si epoca de plantare.
12. Intretinerea culturilor instalate si a regenerarilor:
- intretinerea solului:
-> necesitatea lucrarilor de ingrijire a culturilor.
- indepartarea vegetatiei coplesitoare:
-> descrierea tehnicii de executie a lucrarii.
- rarirea semanaturilor:
-> descrierea tehnicii de executie a lucrarii.
- receptarea puietilor:
-> descrierea tehnicii de executie a lucrarii.
- fertilizarea si mulcirea solului:
-> descrierea tehnicii de executie a lucrarii.
13. Regimurile de cultura:
- consideratii generale;
- tipuri:
-> regimul codrului.
-> regimul crangului.
14. Metodele de regenerare ale padurii.
- regenerarea naturala:
-> descrierea regenerarii naturale din samanta si lastari
-> prezentarea avantajelor si dezavantajelor regenerarii din samanta si lastari
- regenerarea artificiala:
-> descrierea regenerarii artificiale,
-> prezentarea avantajelor si dezavantajelor regenerarii artificiale
15. Dinamica proceselor colective in instalarea semintisurilor.
- constituirea starii de masiv.
16. Tratamente in regim codru:
- Tratamente cu regenerare sub masiv: definitie, scop, obiective, tehnica de executie;
-> tratamentul regenerarilor succesive: definitie, scop, obiective, tehnica de executie, exploatare si regenerare;
-> tratamentul regenerarilor in ochiuri (progresive): definitie, scop, obiective, tehnica de executie, exploatare si regenerare;
-> tratamentul regenerarilor in codru gradinarit: definitie, scop, obiective, tehnica de executie, exploatare si regenerare.
- Tratamente cu regenerare in teren descoperit: definitie, scop, obiective, tehnica de executie.
-> tratamentul taierilor rase in codru: definitie, scop, obiective, tehnica de executie, exploatare si regenerare.
17. Tratamentul in regim crang:
- Tratamentul taierilor rase in crang: definitie, scop, obiective, tehnica de executie, explorare si regenerare.
18. Lucrari pregatitoare pentru instalarea semintisurilor.
19. Conversiunea:
- necesitatea si tehnica de executie a lucrarilor.
20. Refacerea , substituirea si ameliorarea arboretelor slab productive:
- consideratii generale
- tehnica lucrarilor de refacere, ameliorare si substituire:
- refacerea, ameliorarea si substituirea garnitelor si ceretelor:
-> descrierea tehnicii de executie a lucrarilor.
- substituirea arboretelor derivate:
-> descrierea tehnicii de executie a lucrarilor.
- refacerea molidisurilor degradate:
-> descrierea tehnicii de executie a lucrarilor.
- refacerea si substituirea zavoaielor.
21. Protectia muncii la interventiile de ingrijire si conducere in arborete.
22. Norme de protectia muncii la aplicarea tratamentelor.
23. Limita, durata si caracteristicile fazelor de dezvoltare ale arboretelor: semintis; desis; nuielis – prajinis; paris; codrisor; codru mijlociu; codru batran:
- etapele de dezvoltare: caracterizarea etapelor de dezvoltare ale arboretului;
- fazele de dezvoltare: descrierea fazelor de dezvoltare ale arboretului.
24. Lucrari de conducere si ingrijire: degajari, depresaj; curatiri; rarituri; operatiuni de igiena:
- scopul lucrarilor;
- lucrari de ingrijire si conducere: degajari, depresaj, curatiri, rarituri;
- definitie, obiective, scop, tehnica de executie, intensitatea si periodicitatea degajarilor;
- definitie, obiective, scop, tehnica de executie, intensitatea si periodicitatea curatirilor;
- definitie, obiective, scop, tehnica de executie, intensitatea si periodicitatea rariturilor;
- descrierea tehnicii de executie a lucrarilor de igiena.

BIBLIOGRAFIE

I. Statutul disciplinei
Disciplina Tehnologia mobilei are, in cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2005 – 2006, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea prelucrarea lemnului din cadrul profilului Resurse naturale si protectia mediului. Pentru profilul Resurse naturale si protectia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, in conformitate cu specializarea urmata.

II. Competente de evaluat
-> Folosirea terminologiei de specialitate.
-> Efectuarea calculului privind necesarul de materii prime si materiale tehnologice pentru executarea produselor de mobilier.
-> Stabilirea fazelor de lucru pentru un reper in functie de locul si rolul acestuia in produsul finit.
-> Aplicarea:
- normelor (standardelor) la debitarea lemnului masiv si a semifabricatelor superioare pe baza de lemn;
- tehnologiilor specifice de asamblare a ramelor si bordurare a canturilor panourilor;
- tehnologiei de slefuire a lemnului masiv si a panourilor;
- procedeului de finisare corespunzator destinatiei mobilierului.
- operatiilor de premontare si montare a mobilierului intr-o succesiune logica.
-> Alegerea parametrilor regimului de lucru la prelucrarea mecanica a reperelor din lemn masiv.
-> Asigurarea rugozitatii suprafetelor slefuite impuse de tehnologia de finisare.
-> Conducerea procesului de furniruire a panourilor utilizate la fabricarea mobilei.
-> Conservarea calitatii mobilierului de la producator la beneficiar.
-> Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii, contexte noi.

III. Continuturi (in vederea explicitarii / detalierii competentelor)
1. Tehnologia moderna a debitarii reperelor din lemn masiv si a semifabricatelor superioare pe baza de lemn:
- Operatii de debitare:
-> definitia debitarii;
-> debitarea lemnului masiv – operatii: retezare, sectionare, tivire, spintecare, insemnare, decupare;
-> debitarea semifabricatelor superioare pe baza de lemn – procedee de debitare;
- Tipizarea semifabricatelor si calculul supradimensiunilor
-> pentru lemnului masiv: tipodimensiuni; adaosul de prelucrare la debitarea acestuia;
-> pentru semifabricatele superioare pe baza de lemn: tipizarea pe baza dimensionarii modulate; adaosul de prelucrare la debitarea panourilor in functie de structura panourilor (formule de calcul, valori);
- Indicatori economici la debitare (formule de calcul, exemple): indicele de utilizare; randamentul de folosire, randamentul la debitare; pierderile; consumul specific.
- Utilaje si agregate folosite:
-> pentru debitarea lemnului masiv: f. c. cu avans mecanic tip CTAm; ferastraul panglica – : parti componente, functionare, reglare, regim de lucru;
-> pentru semifabricatele superioare pe baza de lemn: agregatul de debitat panouri – : parti componente, functionare, reglare, regim de lucru.
- Scule taietoare:
-> discuri taietoare - definitie, caracteristici tehnice, formula de calcul a vitezei de taiere cu discuri taietoare, clasificarea discurilor taietoare, alegerea discului si stabilirea regimului de taiere.
-> panza panglica - definitie, caracteristicile tehnice ale panzelor pentru ferastraie panglica in functie de materialul care se prelucreaza, pregatirea pentru lucru a panzelor panglica.
2. Tehnologia moderna a prelucrarii mecanice a reperelor din lemn masiv:
- Tipuri de operatii (scopul operatiei, schema tehnologica):
-> indreptarea;
-> rindeluirea si profilarea pe 2 fete;
-> retezarea la lungime finala;
-> cepuirea;
-> burghierea si scobirea;
-> frezarea;
-> strunjirea.
- Utilaje (scheme de lucru la masina de indreptat, MRG8; MNF; SL);
- Scule folosite;
- Defecte, cauze si remedierea lor.
3. Tehnologii moderne de asamblare prin incleiere:
- Asamblarea ramelor:
-> dispozitive de asamblat actionate pneumatic, cu incalzire in curenti de inalta frecventa – faze de lucru, parti componente, functionare, reglare, regim de lucru.
-> valorificarea lemnului masiv de dimensiuni scurte si subscurte – instalatia de asamblare la lungime in CIF (operatii de pregatire a elementelor din lemn masiv, schema de lucru, parti componente, functionare).
- Bordurarea canturilor panourilor:
-> solutii de protejare a canturilor (reprezentari grafice);
-> aplicarea bordurilor din lemn masiv; conditii de calitate a lemnului masiv pentru borduri; dispozitive cu strangere pneumatica, presa de incleiat in CIF – schema de lucru, regim de lucru;
-> aplicarea bordurilor din furnire: grosimi ale furnirelor pentru bordurare; supradimensiuni la latime pentru furnire.
- Furniruirea panourilor:
-> Definitie.
-> Tipuri de furniruire (simpla, dubla).
-> Furnire utilizate (grosimi, sortimente, specii).
-> Operatii de furniruire:
> Pregatirea suprafetelor panoului (scopul operatiei de calibrare si zimtuire);
> Pregatirea furnirelor: criterii de selectionare a furnirelor; retezarea la lungime; indreptarea canturilor cu foarfeca ghilotina (mod de lucru); imbinarea cu hartie gumata (masina de innadit cu banda gumata, schema tehnologica de aplicare a benzii, functionare);
> Aplicarea adezivului (adezivi utilizati, consum specific, functionarea si reglarea masinii de aplicat adeziv tip MAA;
> Formarea pachetului pentru presare (mod de lucru pentru furniruirea simpla si dubla);
> Incleierea furnirelor (presarea): presa hidraulica tip pH-6 (regim de presare, functionare, reglare, ciclu de presare);
> Conditionarea panourilor furniruite (scop, etape, mod de realizare).
- Defecte, cauze si remedierea lor.
4. Tehnologia moderna a prelucrarii mecanice a panourilor si ramelor:
- Prelucrarea panourilor si ramelor la masini - unelte si agregate:
-> Operatiile specifice la prelucrarea panourilor: tunderea furnirului, formatizare si profilare, furniruire canturi, frezare, burghiere multipla, frezare locasuri pentru feronerie.
-> Succesiunea operatiilor la masini simple: tunderea furnirului; formatizarea panourilor cu canturi paralele; burghiere.
-> Masini si utilaje: masina de frezat cu ax vertical, ferastraul circular dublu, masina de burghiat multiplu – parti componente, functionare, reglare, regim de lucru, norme de protectia muncii.
-> Prelucrarea panourilor la agregate: agregatul de prelucrat panouri tip CPC-25; agregatul de furniruit si aplicat canturi – succesiunea operatiilor de prelucrare (descriere), regimul de lucru, scule taietoare, reglare, norme de protectia muncii.
5. Tehnologia moderna de slefuire a suprafetelor:
- Slefuirea: definitie; scop.
- Factorii care influenteaza calitatea slefuirii.
- Alegerea corecta a abrazivilor:
-> criterii de alegere a abrazivilor;
-> tipuri de materiale abrazive;
-> simbolizarea abrazivilor.
- Slefuirea lemnului masiv si a panourilor:
-> materiale abrazive utilizate;
->? etape, mod de realizare.
- Slefuirea suprafetelor plane, curbe si profilate;
- Utilaje si instalatii folosite – parti componente, functionare, reglare, regim de lucru.
-> masina de slefuit cu banda orizontala ingusta si sabot de presare;
-> masina de slefuit cu bara de presiune;
-> masina de slefuit cu banda cu contact de jos;
-> masina de slefuit cu banda lata cu contact de sus;
-> linii de slefuire a panourilor furniruite.
- Defecte, cauze, remedierea lor.
6. Tehnologia moderna a finisarii:
- Finisare: definitie, scop, procedee.
- Pregatirea suprafetelor pentru finisare:
-> succesiunea operatiilor,
-> scopul operatiilor,
-> materiale tehnologice utilizate,
-> mod de lucru.
- Aplicarea materialelor peliculogene:
-> Aplicarea lacurilor prin pulverizare pneumatica hidraulica:
> aparatul de pulverizat lac (parti componente, formarea jetului de lac);
> cabina de pulverizare;
> avantajele aplicarii peliculelor incalzite;
> conditii impuse pentru obtinerea peliculelor de calitate;
> succesiunea operatiilor la aplicarea lacului nitro-mat prin pulverizare.
-> Aplicarea lacurilor prin turnare:
> avantaje, procedee;
> masina de turnat lac (schema de principiu, functionare, reglare);
> aplicarea prin turnare a lacului nitrocelulozic mat;
> aplicarea prin turnare a lacurilor poliesterice.
-> Aplicarea lacurilor prin imersie:
> procedee;
> avantaje.
- Uscarea peliculelor de lacuri si vopsele:
-> Mod de realizare;
-> Procedee de uscare (naturala si artificiala):
> instalatii de uscare artificiala (camera de uscare, tunelul de preincalzire, tunelul de uscare; regim de uscare).
- Prelucrarea peliculelor - operatii, materiale tehnologice, mod de realizare a operatiilor, masini folosite (masina de slefuit cu banda orizontala), functionare, reglare, regim de lucru:
-> Prelucrarea peliculelor nitrocelulozice.
-> Prelucrarea peliculelor poliesterice.
- Finisarea suprafetelor cu folii din PVC si fibre celulozice:
-> instalatia pentru aplicarea automata a foliilor pe panouri (parti componente, functionare, reglare, regim de lucru).
- Defecte, cauze si remedierea lor.
7. Tehnologia moderna a asamblarii si montarii mobilei:
- Sisteme de montare;
- Montarea accesoriilor:
-> accesorii de asamblare, scule si instalatii;
-> conditii pentru fixarea accesoriilor in panourile de PAL.
- Montarea in subansamblu si produs:
-> operatii de premontare;
-> succesiunea operatiilor de montare in subansamblu si ansamblu la mobila corp;
-> prese de asamblat corpuri cu actionare pneumatica (parti componente, mod de lucru).
- Scule, unelte, dispozitive de asamblare si montare;
8. Ambalarea, depozitarea si transportul mobilei:
- Conditii generale de ambalare si depozitare, manipulare, transport.
- Sisteme si tipuri de ambalaje:
-> Ambalarea cu hartie si carton in stelaje si lazi.
-> Ambalarea in folie termocontractibila.
- Paletizarea si containerizarea.

BIBLIOGRAFIE