Horoscopul zilei

Balanta
(22 Septembrie - 22 Octombrie)


Sanatate
Bani
Dragoste

› vrei zodia ta

Cultura generala

Denumirea monedei romanesti LEU vine de la taleri-leu olandezi care aveau gravat pe revers un leu rampant. In secolul al XVII-lea in statele romanesti circulau printre alte monede, taleri-leu olandezi. Chiar si dupa iesirea din uz a talerilor, numele de LEU a fost pastrat ca termen generic pentru monede.

› vrei mai mult

Bancul zilei

Vrea Picasso sa intre in Rai.
Deschide Sf Petru si-l intreaba:
-Cine esti?
-Pai io-s marele Picasso!
-Demonstreaza!Ii face Picasso un super desen renumit si Petru il lasa.
Dup-aia vine Einstein.
-Tu cine esti?
-Io-s marele Einstein!
-Demonstreaza!
Ii expune Einstein Teoria Rlativitatii si Petru il lasa.
La sfarsit vine si Bush.
-Da tu cine mai esti?
-Io-s Bush, presedintele Americii!
-Demonstreaza!
-Da de ce?
-Pai o fost aici si Picasso si Einstein si mi-o demonstrat ca ei is.
-Da cine-s Picasso si Einstein?
-Poti sa intri, tu esti!

› vrei mai mult

Saracia ucide educatia. Testele PISA 2022 arata realitatea dramatica a Romaniei

06 Decembrie 2023

Foto: Salvati copiii

A crescut decalajul dintre rezultatele copiilor vulnerabilizati de saracie si al celor din medii sociale avantajate, echivalent cu o diferenta de 3 ani de educatie scolara intre copii


Decalajul dintre cei mai vulnerabili elevi si cei mai avantajati a crescut cu aproape un an de scoala, intre 2018 si 2022, potrivit rezultatelor PISA (PISA 2022 – Volume 1) . Cresterea decalajului a fost generata atat de o scadere a performantei elevilor saraci (-11 puncte), cat si de o imbunatatire a performantei elevilor avantajati (+13 puncte). Mai mult, analizand performantele scazute la matematica (sub nivelul 2), in cazul Romaniei, observam o diferenta masiva intre procentul elevilor dezavantajati din punct de vedere socioeconomic in comparatie cu cei din sfertul cel mai avantajat (peste 50 pp – calculat ca ”% elevi dezavantajati cu performanta scazuta - % elevi avantajati cu performanta scazuta).

De altfel, Organizatia Salvati Copiii Romania atragea atentia ca rezultatele elevilor romani la Evaluarea Nationala reflecta disparitatile si inegalitatile socioeconomice dintre regiunile de dezvoltare ale Romaniei: astfel, regiunile Nord-Est si Sud-Muntenia, care se regasesc constant in aproape toate analizele comparative ale Uniunii Europene ca fiind cele mai sarace zone ale Europei (38,2% - 2022, respectiv 37,1%), au cele mai multe mediile sub 5 (27,8%, respectiv 29,5) la Evaluarea Nationala.


„Dincolo de aspectele semnalate in prim-plan si care remarca o stagnare in ceea ce priveste capacitatea elevilor romani de a intelege un text si de a putea aplica cunostintele de matematica si alte stiinte, Romania este indicata printre tarile in care diferenta generata de statutul socioeconomic s-a adancit semnificativ in ultimii 10 ani, ca exceptie de la tendinta generala la nivelul OECD (unde aceasta diferenta a suferit doar o crestere minora). Saracia ucide educatia nu este un slogan, ci realitatea dramatica a copiilor care provin din medii socioeconomice precare”, a avertizat Gabriela Alexandrescu, Presedinte Executiv Salvati Copiii Romania.

Analizand datele Ministerului Educatiei privind performantele elevilor la ultimele examene de Evaluarea Nationala, si suprapunandu-le in oglinda cu harta saraciei si excluziunii sociale in care regiunile de dezvoltare ale Romaniei sunt delimitate statistic, remarcam o serie de tendinte si corelatii intre saracia materiala si performantele slabe la evaluarea nationala.

Suprapunerea hartilor saraciei si deprivarii materiale cu harta performantelor educationale evidentiaza saracia educationala si nevoia de interventie in aceste regiuni pentru a asigura accesul egal la o educatie de calitate pentru toti copiii.

Mai mult, patru din 10 copii (39,56%), absolventi ai scolilor generale din comunele si satele din Romania, au inregistrat medii sub 5, in timp ce 21,5% dintre elevii din mediul urban au atins performanta de a obtine note mai mari de 9. In ceea ce priveste nota 10, copiii din orase au fost de 14 ori mai multi decat cei care traiesc in mediul rural.

Analizele Salvati Copiii privind costurile ”ascunse” ale educatiei gratuite, realizate in anii trecuti, au aratat ca parintii din mediul urban cheltuie cu 30-40% mai mult pentru pregatirea suplimentara, prin meditatii sau program scolar prelungit, a copiilor lor si, de asemenea, faptul ca meditatiile reprezinta o importanta categorie de cost, de aproximativ 2.500 lei anual in 2021, suma pe care foarte putin parinti din mediul rural si-o permit.

Intelegerea si constientizarea de catre Ministerul Educatiei Nationale si autoritatile locale, a legaturii dintre saracia materiala si performantele educationale slabe ale elevilor ar trebui sa conduca la dezvoltarea de politici si programe specifice, care sa imbunatateasca accesul la educatie si sa ofere sprijin suplimentar pentru elevii din regiunile si comunitatile sarace, prin:

• modernizarea infrastructurii scolare si resurse suplimentare pentru scoli, in vederea extinderii programelor ”Scoala dupa scoala”, ”O masa sanatoasa” tinand seama de intensitatea saraciei si deprivarii sociale si materiale severe;

• refacerea sistemului de educatie timpurie in mediul rural, esentiala in dezvoltarea sociala si cognitiva a copiilor, prin infiintarea de crese si gradinite;

• intarirea serviciilor sociale cu numarul prevazut de lege de asistenti sociali profesionisti pentru identificarea familiilor aflate in dificultate si a copiilor in situatie de abuz si neglijare;

• crearea de programe de consiliere pentru elevi si mentorat pentru cadrele didactice;

• masuri de stimulare a cadrelor didactice performante pentru mentinerea lor in comunitatile dezavantajate;

• colaborarea cu organizatiile neguvernamentale ale caror bune practici in comunitatile rurale si zonele afectate de saracie pot constitui programe de interes national;

• masuri cu caracter economic (investitii, infrastructura de transport, sprijinirea actorilor economici locali etc.).

Copiii romani sunt cei mai afectati copii europeni de riscul de saracie si excluziune sociala si de deprivarea materiala severa

In 2021, peste 1,5 milioane de copii din Romania (41,5% din numarul total al copiilor) cresteau in risc de saracie sau excluziune sociala a carei intensitate s-a marit comparativ cu anii anteriori. Riscul de saracie sau de excluziune sociala in randul copiilor este mult mai mare in zonele rurale decat in mediul urban: in 2021, rata a fost de 16,1% in orasele mari, 30,7% in urbanul mic si suburbii si 50,1% in zonele rurale.

Comparatia pe regiunile de dezvoltare ale Romaniei, pe intreaga populatie, indica o discrepanta semnificativa intre acestea: cele mai ridicate valori se regasesc in regiunile Sud-Est (46,9%), Sud-Vest Oltenia (44,7%) si Nord-Est (46,9%), iar cele mai scazute in regiunile Nord-Vest (27,4%) si Vest (29,5%), regiunea Bucuresti-Ilfov (19,2%) fiind singura sub media europeana (21,6%).

De retinut ca deprivarea materiala si sociala severa afecteaza in primul rand copii. In 2022, aproape una din 6 familii din Romania nu si-a putut permite sa isi incalzeasca locuinta in mod corespunzator (15,2%) si aproape una din patru nu si-a putut permite o masa hranitoare (22,1%), cu situatia cea mai dramatica in cazul familiilor cu trei sau mai multi copii (peste 25%).


Saracia educationala a copiilor din Romania

Lipsa accesului la educatie remediala dupa cei doi ani de pandemie si pseudo-educatie online si organizarea interventiilor educationale suplimentare in functie de resursele locale, reduse sau prost administrate, au exacerbat decalajele in cunostinte si abilitati fata de ceilalti copii din orasele mari sau comunitatile dezvoltate, producand inevitabil si pe termen lung izolarea sociala a copiilor si familiilor lor. Acesta este aspectul ”saraciei educationale”, indicator propus de Salvati Copiii ca reper strategic pentru eliminarea discriminarii sistematice a comunitatilor dezavantajate socio-economic, in special in cele rurale, in alocarea de resurse pentru copiii, pentru educatia, protectia si asistenta lor medicala. In acest sens, transmiterea intergenerationala a saraciei si izolarii sociale are un pret ridicat pe care societatea romaneasca nu si-l permite.

Din raportul OECD privind economia Romaniei, reiese ca exista o concentrare semnificativa a saraciei in regiunile rurale, facand aceste zone cele mai afectate din Uniunea Europeana in termeni de acces inegal la locuri de munca si infrastructura (educatie, sanatate, transport).
Totodata, raportul subliniaza ca riscul de saracie este deosebit de ridicat pentru familiile cu copii, persoanele cu intensitate scazuta a muncii, nivel educational redus, persoanele cu dizabilitati si comunitatea roma si precizeaza „rata saraciei copilariei este de peste trei ori mai mare in zonele rurale decat in cele urbane”. In acest context, sunt evidentiate, inegalitati accentuate in accesul la educatie pe teritoriul Romaniei, cu decalaje uriase intre mediul urban si rural in ceea ce priveste realizarile educationale si rezultatele invatarii. Diferenta in performanta PISA intre regiunile rurale si urbane este explicata in principal prin diferente de statut socio-economic cu impact ridicat asupra rezultatelor educationale, sugerand ca diferenta in rezultatele educationale intre elevii din medii cu statut socio-economic ridicat si cei din medii mai defavorizate este atat de mare incat este similara cu ceea ce un elev ar invata in trei ani de scoala. Aceasta diferenta releva modul in care inegalitatile socio-economice pot afecta accesul la educatie si calitatea acesteia, avand un impact profund asupra oportunitatilor educationale pentru copii.

Concluzia expertilor OECD este ca ar trebui alocate mai multe resurse scolilor situate in zone defavorizate la nivelurile de educatie prescolara si primara, imbunatatirea performantei educationale fara cresterea cheltuielilor fiind, in opinia lor, dificil de realizat. Alocarile bugetare pentru educatie sunt considerate a fi modeste, reprezentand doar 3,6% din PIB in 2019, fata de 4,7% in UE, iar cheltuielile per elev in invatamantul primar si gimnazial sunt mai mici de o treime din media UE, afectand pe termen lung performantele scolare ale copiilor.

Dreptul la educatie de calitate al copiilor din Romania

Abandonul scolar ramane o problema persistenta pe intreaga perioada de implementare a Legii Educatiei Nationale nr. 1/2011. In anul scolar 2019/2020, numarul elevilor afectati de acest fenomen a fost de 35.259, dintre care 20.878 la ciclul primar si gimnazial si 14.381 la nivelul liceal.

Ramane ingrijorator fenomenul neparticiparii scolare, inregistrandu-se 286.150 de copii cu varste intre 7 si 17 ani care nu se aflau in sistemul educational la 1 ianuarie 2021, dintr-un total de aproximativ 2.500.000 de copii de varsta scolara.

De asemenea, problema abandonului scolar timpuriu persista. In anul 2021, rata tinerilor cu varste intre 18 si 24 de ani care nu au finalizat invatamantul secundar superior si nu urmeaza niciun program educational sau de formare a inregistrat o usoara imbunatatire, ajungand din nou la nivelul din 2019, de 15,3%. Cu toate acestea, aceasta rata ramane semnificativ mai mare decat media Uniunii Europene, care este de 9,7%.

In special, rata abandonului scolar timpuriu este extrem de ridicata in randul elevilor romi. Doar 22% dintre tinerii romi cu varste intre 18 si 24 de ani au finalizat invatamantul secundar superior, in comparatie cu 83,3% din totalul populatiei generale.

Inapoi la lista de stiri