SONDAJ: 96 la suta dintre testele pe baza de saliva pentru elevi au fost administrate acasa, durata medie creste de la 5 la 17 minute, daca testul e facut la scoala

 

- 96% dintre elevi s-au testat cu testele rapide de saliva acasa, nu la scoala.
- Durata medie a testarii este de 5 minute, acasa, si creste la 17 minute, în cazul testelor administrate la scoala.
- 56,7% dintre elevi considera ca testarea pe baza de saliva poate contribui la cresterea gradului de siguranta sanitara în scoli.

Cu toate ca vasta majoritate a elevilor, 98%, afirma ca a primit de la scoala teste rapide pe baza de saliva, 96% dintre acestia afirma ca testarea are loc acasa, nu la scoala. În ceea ce priveste durata procesului de testare, durata cel mai frecvent indicata la nivelul întregului esantion a fost de 5 minute, în timp ce elevii care se testeaza la scoala indica o durata medie de 17 minute a procesului de testare, potrivit unui sondaj online derulat de Organizatia Salvati Copiii Romania.

Din raspunsurile primite de la elevi, testele au fost ambalate individual (48% dintre raspunsuri) sau cate doua. Desi, în cele mai multe cazuri, profesorii au fost cei care s-au ocupat de ambalare, au existat si situatii în care aceasta s-a realizat cu ajutorul elevilor sau exclusiv de catre elevi.

În ceea ce priveste includerea de instructiuni cu privire la aplicare, nu a existat o procedura unitara, unii elevi afirmand ca au primit si instructiuni alaturi de kit-urile de testare, în timp ce altii au semnalat în mod expres absenta oricaror instructiuni scrise.

Numeroase opinii primite semnaleaza îngrijorari referitoare la siguranta procesului de ambalare si posibila afectare a sigurantei/relevantei testelor prin manipularea sau ambalarea necorespunzatoare.

Datele anchetei online a Salvati Copiii Romania mai arata ca:

• 
  

  Majoritatea elevilor (aproape 82%) considera ca utilizarea testelor pe baza de saliva este foarte simpla sau simpla, în timp ce doar 1,6% dintre raspunsuri indica un grad ridicat de dificultate.

  
  


• 
  

  Peste jumatate dintre respondenti (56,7%) considera ca testarea pe baza de saliva poate contribui la cresterea gradului de siguranta sanitara în scoli, în timp ce aproape 14% nu au putut aprecia, la momentul completarii chestionarului, daca impactul va fi unul bun.

  
  


• 
  

  Din opiniile primite de la elevii care nu cred ca aceste teste pot contribui la cresterea gradului de siguranta, principalele motive de neîncredere care rezulta tin de: relevanta limitata a testarii pe baza de saliva (mai ales eventualele rezultate fals negative), modul de ambalare si distribuire si onestitatea în procesul de testare si transmitere a rezultatelor testarii.

  
  


• 
  

  Mai putin de un sfert dintre elevi a afirmat ca, într-o eventuala situatie de refuz al testarii sau comunicarii rezultatelor, s-ar putea confrunta cu presiuni din partea cadrelor didactice (20,1%) sau a colegilor (3,6%).Pentru28% dintre respondenti, exista convingerea ca un astfel de refuz nu ar atrage nicio consecinta, în timp ce 45,1% spun ca nu stiu care ar putea fi consecintele.

  
  

OPINII ALE ELEVILOR 

”Datorita faptului ca testele nu au venit ambalate individual si au fost ambalate de catre personalul scolilor exista foarte multe sanse sa fie contaminate. Multi probabil nu le vor face sau nu vor raporta rezultatul real, în favoarea lor. Sunt multi bani cheltuiti inutil, dar de altfel ne plangem ca nu avem bani! Cu ceea ce s-a cheltuit pe testele astea se puteau face extrem de multe lucruri mult mai utile!”

”Din clasa mea stiu 3 elevi care chiar au facut testul, restul au zis ca au iesit negative, dar nu l-au facut” 

”Testele pe baza de saliva, mai ales ca nu sunt chiar obligatorii si mai ales ca sunt doar de doua ori pe saptamana facute (ceea ce mi se pare incredibil de putin), sunt aproape nefolositoare. Au un procentaj mic de a spune exact ceea ce se întampla si le-am primit doar saptamana asta. Din cate am înteles, astea au fost toate. În opinia mea, sunt bani aruncati degeaba. Oricum, masca e purtata doar formal, toata lumea si-o da în pauza jos si pe buna dreptate, nu poti sa stai fara apa/mancare 6-7 ore la scoala +2 pe drum si sa ajungi sa mananci la 15.00 pentru prima data. Chiar ar trebui elaborat un plan mai bun”.

”Daca toata lumea trimite rezultatele testelor cu simt de raspundere (testele sa fie facute în zilele respective, conform instructiunilor), testele ar putea reprezenta o evidenta a celor sanatosi si a celor bolnavi... Am putea chiar sa prevenim infectarea altor colegi. Nu-mi prea pasa de presiunile facute de ceilalti, pentru ca, pana la urma, tine strict de constiinta si dorinta fiecaruia de a face sau nu testul”.

Fisa tehnica/Metodologie

Tipul studiului: Consultare rapida, prin culegerea online a datelor, cu sprijinul Consiliului National al Elevilor. Grupurile tinta au fost formate din elevi din învatamantul primar, gimnazial, liceal si profesional, pe baza unui esantion neprobabilistic, format din 4.932 de elevi.

Datele au fost culese în perioada 6 – 13 decembrie.

RECOMANDARI 

Organizatia Salvati Copiii Romania recomanda autoritatilor o comunicare clara, cu privire la caracteristicile si marja de eroare a acestui tip de testare si posibilul impact al ambalarii improvizate.

Totodata, este necesara asigurarea accesului gratuit la testare rapida (nazala) în cadrul cabinetelor de medicina scolara si/sau la testare PCR, prin colaborare cu DSP, pentru elevii ale caror teste de saliva au avut rezultate pozitive. 

DATE DE CONTEXT 

Amintim ca Organizatia Salvati Copiii a solicitat autoritatilor pregatirea sistemului de învatamant pentru utilizarea acestor teste cu saliva înca din luna aprilie a acestui an¹, invocand sutele de studii de specialitate care demonstrau acuratetea si caracterul practic, dar si experienta altor state (Germania, Franta, Marea Britanie, Austria, Japonia, Portugalia, Italia) care au integrat imediat aceasta solutie medicala în setul lor de masuri de sustinere a participarii scolare a copiilor, ca prioritate în asigurarea protectiei sanitare în scoli.²

Datele statistice privind abandonul scolar (anual, 35.000 de elevi parasesc sistemul preuniversitar), fenomenul copiilor aflati în afara scolii (275.000 de copii între 7 si 17 ani) si analfabetismul functional (41% la citire, 46,6% la matematica si 43,9% la stiinte) ne obliga sa fim responsabili cu generatiile actuale de elevi si sa emitem solutii si pozitii doar despre ce putem face si cum putem contribui ca participarea scolara a copiilor sa fie continua si lipsita de riscuri.