Horoscopul zilei

Berbec
(21 Martie - 20 Aprilie)


Sanatate
Bani
Dragoste

› vrei zodia ta

Cultura generala

De la nasterea sa, acum circa 4,5 milioane de ani, Soarele a efectuat "numai" 23 de orbite galactice, adica numai 23 de inconjururi ale Caii Lactee.

› vrei mai mult

Bancul zilei

-Stii bancul cu avocati ?
-Nu.
-Nici eu,dar inceputul suna bine.

› vrei mai mult

Rezultatele elevilor romani la testarea OECD-PISA 2015

07 Decembrie 2016


Raportul internațional publicat marți, 5 decembrie, de OECD, „Excellence and Equity in Education” (vol. I), include informații referitoare la performanțele sistemului educațional românesc în cadrul Programului OECD-PISA 2015 (Programul Internațional OECD pentru Evaluarea Elevilor).



Astfel, pe scala generală de Științe (domeniu principal în PISA 2015), România a înregistrat un scor mediu de 435 puncte, ocupând poziția 48 din 70 țări/economii cu baze de date validate. Din acest punct de vedere, România face parte din grupul de 11 țări (între care Columbia, Israel, Portugalia și Qatar) a căror performanță medie la Științe s-a îmbunătățit semnificativ între 2006 și 2015.



Scorul mediu la științe al țărilor OECD este de 493 puncte. Pe primele locuri se poziționează Singapore (556 puncte), Japonia (538 puncte), Estonia (534 puncte), Taipei-China (532 puncte), Finlanda (531 puncte) și Canada (528 puncte). Din această perspectivă, rezultatele României pot fi comparate cu cele obținute de state/economii precum Emiratele Arabe Unite, Uruguay, Cipru, Moldova, Albania și Turcia.



Pe scala generală de Citire/Lectură (domeniu secundar în PISA 2015), România a înregistrat scorul mediu de 434 puncte (în creștere față de 2009 - 424 puncte), având performanțe similare cu Uruguay, Bulgaria sau Trinidad-Tobago și superioare față de Mexic și Thailanda. Alături de Rusia și Macao (China), România a înregistrat o rată accelerată de creștere a performanțelor de la o administrare la alta. Îmbunătățirea performanței medii s-a realizat prin creșterea ponderii elevilor cu performanțe de vârf (nivelurile 5 și 6 pe scala PISA), fără înregistrarea, concomitentă, a reducerii ponderii elevilor cu performanțe scăzute (nivelul 2 și sub nivelul 2 pe scala PISA).



Pe scala generală de Matematică, de asemenea domeniu secundar în PISA 2015, România a înregistrat scorul mediu de 444 puncte (445 puncte în 2012, când Matematica a fost domeniu principal), având performanțe similare unor țări precum Grecia, Bulgaria, Cipru sau Argentina și peste Turcia, comparativ cu administrarea din 2012.



Pe scala performanțelor PISA 2015, la Științe au fost definite șapte niveluri de proficiență. Nivelul 2 este considerat nivelul de bază necesar a fi atins de către un tânăr de 15 ani până la finalizarea învățământului obligatoriu, pentru a putea funcționa eficient în societatea cunoașterii. La PISA 2015, 35% dintre elevii români se situează la nivelul 2. Sub nivelul 2, adică la nivelurile 1a, 1b și sub nivelul 1b se situează 38,6% dintre elevi. Cumulat, la nivelurile superioare - 3, 4 și 5 - se plasează 27,5% dintre elevii români.



Pentru perioada 2006-2012 se remarcă o tendință de ușoară scădere a procentului elevilor cu performanțe sub nivelul 2: 2006 - 46,9%, 2009 - 44,4% și 2012 - 37,3%. Pentru aceeași perioadă procentele elevilor cu performanțe de vârf, adică la nivelul 5 sau peste acest nivel au fluctuat astfel: 2006 - 0,5%, 2009 - 0,4%, 2012 - 0,9% și 2015 - 0,7%.



La PISA 2015 domeniul principal l-a reprezentat alfabetizarea științifică sau „cultura științifică” a elevilor de 15 ani, definită în cadrul de referință ca „abilitatea de a se angaja în probleme legate de științe și de a opera cu idei științifice, ca un cetățean reflexiv. O persoană alfabetizată științific dorește să se angajeze într-un discurs rațional despre știință și tehnologie, ceea ce necesită competențele de a explica științific fenomenele, de a proiecta și a evalua investigații științifice și de a interpreta în mod științific date și dovezi”. În PISA nu se intenționează doar evaluarea a ceea ce știu elevii în domeniul științelor, dar și ceea ce pot face cu ceea ce știu, precum și modul în care aceștia pot aplica în mod creativ cunoștințele științifice în situații reale de viață. La PISA 2015 atitudinile elevilor, convingerile și valorile acestora au fost examinate prin răspunsuri la întrebările din chestionarul elevilor, nu prin performanțele la itemii testelor susținute.



În România, Programul OECD-PISA 2015 s-a desfășurat prin intermediul Centrului Național de Examinare și Evaluare (CNEE). Testarea propriu-zisă a avut loc în data de 22.04.2015, fiind validate testele susținute de 4.876 elevi de 15 ani din 182 de școli respondente, eșantionate de consorțiul OECD. România a administrat instrumentele de evaluare în mod „tradițional”, în format tipărit: fiecare elev participant a primit o broșură de test cu durata de lucru de două ore, conținând o combinație de itemi de investigare a competențelor de Științe, de Matematică și de Citire/Lectură.



Au fost administrate 30 de tipuri de broșuri de test conținând combinații de sarcini de lucru/itemi din cele trei domenii. Elevii au completat și un chestionar de mediu socio-educațional, cu durata de răspuns de 35-45 de minute. Directorii unităților de învățământ participante au completat un chestionar de investigare a caracteristicilor etosului școlii din perspectiva mediului școlar, a ofertei educaționale, a oportunităților de învățare etc.



Generic, Programul OECD-PISA evaluează în ce măsură elevii aflați aproape de finalul educației obligatorii dețin unele dintre competențele-cheie, cunoștințele și deprinderile de bază esențiale atât pentru continuarea studiilor, cât și pentru participarea deplină la viața socială sau pentru integrarea pe piața muncii. Raportul internațional al ciclului de testare PISA 2015, precum și toate informațiile și datele validate la nivel internațional sunt disponibile pe www.pisa.oecd.org. Toate informațiile publice despre administrarea programului PISA în România, inclusiv „Broșura de antrenament PISA 2015”, pot fi consultate pe www.rocnee.eu.  



Sursa: edu.ro

Inapoi la lista de stiri