Muzeul National de Geologie - Alunecarile de teren

Muzeul National de Geologie gazduieste joi, 25 octombrie, de la ora 10.00, lucrarile simpozionului international Alunecarile de teren - impactul asupra mediului si societatii. Avand in vedere dezastrele petrecute in ultimii ani, ca urmare a reactivarii sau producerii unor alunecari de teren (Ocnele Mari, Parcovaci, Seciu, Rosia de Jiu etc.), organizarea acestei manifestari, prilej de intalnire si schimb de experienta intre specialistii ce studiaza aceste fenomene, este mai mult decat oportuna.

Complexitatea aspectelor legate de definirea hazardului, vulnerabilitatii si riscului in legatura cu alunecarile de teren, ca si a acelora legate de prevenirea si inlaturarea efectelor lor, presupune o abordare multidisciplinara a fenomenelor. De aceea, aceasta manifestare vizeaza reunirea unor specialisti din domenii diverse (geologi, geografi, constructori, geofizicieni etc.), care pot oferi solutii integrate pentru cunoasterea, monitorizarea, prevenirea si inlaturarea efectelor alunecarilor de teren.

Sistemele si masurile de prevenire a hazardelor/riscurilor naturale vor contribui la protectia mediului inconjurator, imbunatatirea mediului de afaceri si a centrelor rezidentiale si totodata vor transmite un semnal de piata cu privire la imaginea Romaniei ca o locatie sigura pentru investitii, dar si un mediu sanatos de viata.
Parte importanta a grupului fenomenelor geologice cu potential de hazard natural, alunecarile de teren au un impact economic si social resimtit atat la nivel general cat si local, asupra comunitatilor sociale sau agentilor economici. Vulnerabilitatea acestora fata de acest tip de hazard natural face ca studiul alunecarilor de teren sa reprezinte un domeniu de interes major al cercetarii stiintifice atat pe plan intern cat si international.

Dezastrele inregistrate in Romania au aratat nu doar existenta si vulnerabilitatea comunitatilor umane fata de acest tip de "hazard natural" ci si slaba intelegere a proceselor geodinamice, mai ales modesta coroborare a datelor stiintifice geologice de detaliu cu cele geotehnice si ingineresti, aceste disfunctionalitati ducand adesea la ignorarea unor pericole, sau la proiectarea unor masuri de protectie si/sau remediere nerealiste sub aspectul aprecierii parametrilor specifici rocilor afectate.