Mai putini elevi, mai multi studenti

Numarul copiilor si tinerilor care frecventeaza institutiile de invatamant a scazut cu aproape 5% in ultimii zece ani. Conform analizei socio-economice a situatiei tinerilor, realizata in iunie 2005 de un colectiv de cercetare al ANSIT (Agentia Nationala pentru Sprijinirea Initiativelor Tinerilor), cea mai importanta scadere este a numarului de elevi inscrisi in invatamantul primar si gimnazial: de la 2.532.000 de elevi s-a ajuns la nici 2 milioane. Desi per total avem mai putini copii de gradinita, de generala, de liceu si de facultate, numarul total al studentilor a inregistrat o crestere spectaculoasa: in anul universitar 2004/2005, nu mai putin de 650.000 de tineri si-au tocit coatele pe bancile facultatilor spre deosebire de anul universitar 1994/1995 cand nu erau mai mult de 255.000 de studenti. Din '90 si pana in prezent a scazut si numarul de elevi/studenti la mia de locuitori: erau aproape 190 de elevi/studenti in 1990, in 2004 numarul lor ajungand la 172. Partea buna este ca, in timp, a scazut numarul de elevi care revine unui singur cadru didactic, ceea ce denota, printre altele, o imbunatatire a calitatii invatamantului romanesc fata de perioada anilor '90. In cazul studentilor, regula de mai sus nu se aplica: numarul profesorilor n-a putut tine pasul cu cresterea enorma a populatiei studentesti. In 1990 erau 15 studenti la un profesor, iar astazi pe cadrul didactic "se bat" nu mai putin de 21 de tineri care frecventeaza facultatea.
De trei ori mai putini candidati in invatamantul tehnic

Raportat la anul 1990, a scazut ponderea elevilor/studentilor in unitatile cu profil tehnic (inclusiv chimie si matematica-fizica): daca imediat dupa Revolutie, facultatile cu profil tehnic atrageau 62,5% din totalul de studenti, in anul universitar 2004/2005, doar 23,9% dintre studenti erau "inregimentati" la facultatile cu pricina. Din 2000 si pana astazi s-a mentinut constant interesul absolventilor de liceu pentru specializarile universitar-pedagogice ale facultatilor si pentru stiintele economice. A scazut usor, insa, dorinta tinerilor de a lucra in sistemul juridic autohton: in 2000 erau inscrisi la facultati de drept aproximativ 12,9% din totalul studentilor, pentru ca in 2004/2005 ponderea lor sa nu sara de 9,7%.
Cheltuielile publice cu educatia - mai mici de la un an la altul.

Prost sta Romania si in ceea ce priveste nivelul cheltuielilor publice cu educatia: in 1999, acestea reprezentau 13% din totalul cheltuielilor guvernamentale, pentru ca in 2003 sa nu mai reprezinte nici 6%. Conform aceleiasi lucrari citate, "Fundamentarea Planului National de Actiune pentru Tineret 2005-2008", tara noastra mai bate un record negativ, situandu-se printre tarile cu un procent redus de cheltuieli destinate educatiei din PIB (doar 3,5%, calculat pentru perioada 1999-2001). Pe primul loc se situa atunci Danemarca, tara care cheltuia cu educatia nu mai putin de 8,3% din PIB. Romania era devansata atunci doar de Armenia, Federatia Rusa si Georgia (2,5%).


Elevii - nemultumiti de manuale, programe si de sistemul de evaluare

Din cercetarea pentru implementarea PNAT pe 2005-2008 (Planul national de actiune pentru tineret) se mai desprinde si concluzia ca tinerii din mediul rural sunt net dezavantajati din punctul de vedere al posibilitatii de a-si continua studiile dincolo de gimnaziu: in anul 2002/2003, 92,9% din absolventii din invatamantul liceal terminasera scoli din mediul urban si doar 7% proveneau din scoli rurale. Cele mai ridicate nivele ale abandonului scolar le gasim in invatamantul postliceal si de maistri (in medie 7,5% in perioada 1994-2004). Comparativ, insa, cu anul 1994, ratele de abandon au crescut in invatamantul primar si gimnazial, scoli profesionale, invatamant postliceal si de maistri. Scaderi s-au inregistrat doar in cazul invatamantului liceal, de la 4,2% la 2,4% in anul scolar 2003/2004. Cat priveste sistemul de invatamant, aproximativ unul din doi tineri nu e de acord fie cu continutul manualelor scolare si al programei (neadaptate nevoilor pietei muncii), fie cu sistemul de evaluare sau cu metodele de predare.

Sursa: Adevarul