Horoscopul zilei

Scorpion
(23 Octombrie - 21 Noiembrie)


Sanatate
Bani
Dragoste

› vrei zodia ta

Bancul zilei

Culmea spatziului:
sa locuieshti intr-o camera de bicicleta

› vrei mai mult

Cultura generala

Exista doar trei animale cu limba albastra: Ursul Negru, cainele Chow-Chow si soparla cu limba albastra.

› vrei mai mult

Eliminarea bursei sociale pentru elevii din mediul rural, care merg la liceu in alta localitate va agrava abandonul scolar

14 Septembrie 2022
sala de clasa la scoala

Salvati Copiii Romania solicita restabilirea dreptului la educatie pentru copiii vulnerabili

Organizatia Salvati Copiii Romania condamna eliminarea fara nicio justificare a bursei de merit pentru clasa a V-a si a bursei de ajutor social pentru elevii din mediul rural, care merg la liceu în alta localitate, decise de Ministerul Educatiei prin Ordinul de ministru nr. 5.379 din 7 septembrie 2022, în conditiile în care inechitatea sistemului de educatie si abandonul scolar au devenit cronice, în lipsa unor masuri integrate de reducere a lui: astfel, abandonul scolar neschimbat în ultimii 10 ani - 35.259 de elevi, dintre care 20.878 din ciclul primar si gimnazial si 14.381 din învatamantul liceal, au abandonat scoala în 2019/2020. Mai mult, Romania înregistreaza un procent de 15,6% al tinerilor între 18-24 de ani care au finalizat doar opt clase sau mai putin, desi tinta fixata de Romania, în 2010, a fost de reducere a fenomenului la 11,3%, pana la sfarsitul anului 2020. Reamintim ca Organizatia Salvati Copiii Romania a transmis Ministerului Educatiei, în luna iulie, un document prin care recomanda reintroducerea bursei de studiu, revenirea la aprobarea anuala a cuantumului minim al burselor scolare prin HG, stabilirea unitara, la nivel national, a criteriilor de acordare a burselor scolare, prin Statutul elevului, fara posibilitatea autoritatilor publice locale sau a unitatilor de învatamant de a stabili criterii specifice si introducerea în textul proiectului de lege a dreptului elevilor de a beneficia de un laptop cu conexiune la internet, primit în comodat pe toata durata ciclului de studii.


Tinand cont de fenomenul extins al neparticiparii scolare în raport cu populatia scolara - 286.150 de copii între 7 si 17 ani erau în afara scolii la 1 ianuarie 2021, din totalul de aprox. 2.500.000 de copii de varsta scolara - Salvati Copiii Romania considera ca, în forma propusa, Legea Educatiei Nationale nu va fi în masura sa contribuie la combaterea inegalitatilor sociale si teritoriale si la asigurarea unui climat scolar pozitiv pentru învatare, necesare pentru reusita scolara a tuturor copiilor, indiferent de vulnerabilitatea socio-economica a familiilor si comunitatilor în care acestia traiesc.


OBSERVATIILE SALVATI COPIII PRIVIND PROIECTUL DE LEGE SI PROPUNERILE DE MODIFICARE


Interesul superior al copilului/anteprescolarului/prescolarului/elevului trebuie definit


Invocarea interesului superior al elevilor în 11 articole, aspect util în legitimarea inechivoca a copiilor ca unici beneficiari primari ai activitatilor didactice si administrative, poate fi interpretat ca o încercare de transpunere, în procesele scolare, a principiului interesului superior al copilului prevazut de legislatia interna1 - Constitutia Romaniei (art. 49, alin 1) si Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului.


Pentru a genera schimbarile asteptate în atitudinea, comportamentul si deciziile cadrelor didactice, nedidactice, parintilor si ale reprezentantilor Ministerului Educatiei ori ai administratiei publice centrale si locale, interesul superior al elevului trebuie reglementat distinct si trebuie sa asigure efectivitatea exercitarii drepturilor elevului si sa se impuna, cu o claritate juridica similara principiului interesului superior al copilului, intereselor sistemului de învatamant si ale persoanelor amintite mai sus.


Noul sistem de finantare a educatiei nu va contribui la o crestere a alocarilor bugetare


Proiectul de lege propus nu contine dispozitia legala în vigoare care stabileste alocarea anuala din bugetul de stat si din bugetele autoritatilor publice locale a unui minimum 6% din produsul intern brut. Nerespectata în întreaga perioada scursa de la adoptarea Legii 1/2011 a educatiei nationale (LEN), aceasta prevedere a functionat mai degraba ca o tinta a finantarii decat ca un obiectiv programatic al autoritatilor. În locul acesteia a fost introdusa o noua dispozitie care face referire la alocarea a 15% din bugetul general consolidat, chiar daca legislativul nu aproba un BGC, ci separat bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale, bugetul general consolidat fiind o simpla operatiune contabila. O alta schimbare relevanta consta în introducerea posibilitatii finantarii per formatiune de studiu, prin exceptie de la regula finantarii per capita, daca numarul de elevi al unei formatiuni de studiu este sub cel minim stabilit de lege.


Conform art. 111 alin. (3) din proiectul LIP, costul standard per elev pentru finantarea cheltuielilor cu bunuri si servicii, formare continua si evaluari periodice trebuie sa reprezinte cel putin 20% din costul standard per elev destinat salariilor. De asemenea, alin. (7) prevede obligativitatea ca în calculul costurilor standard per elev sa fie aplicati factori de corectie “dependenți de densitatea de elevi în zona, severitatea dezavantajelor, izolarea lingvistica, de limba de predare, studiul limbii materne și alți factori.”


Înlocuirea dispozitiei cu privire la alocarea a minimum 6% din PIB cu dispozitia privind alocarea a 15% din cheltuielile din Bugetul General Consolidat are sanse foarte reduse sa produca efecte tangibile în directia cresterii alocarilor efective de resurse publice adecvate pentru sistemul educational, si reprezinta, în esenta, o scadere a angajamentului finantarii educatiei, chiar contrara programului de guvernare.


Pentru a evita mentinerea sistemului de educatie în aceeasi stare de subfinantare, devin necesare urmatoarele schimbari:


Renuntarea la stabilirea unui prag minim de cheltuieli pentru învatamant în legea educatiei, neaplicabil din perspectiva constitutionala, si promovarea ideii de crestere dinamica a cheltuielilor pe masura dezvoltarii capabilitatilor de cheltuire utila a fondurilor publice;


Introducerea unui coeficient de ajustare a costului standard per elev pentru elevii cu cerinte educationale speciale integrati în învatamantul de masa;


Promovarea unor cresteri graduale a veniturilor cadrelor didactice pe masura si cu conditia reprofesionalizarii continue a acestora;


Sustinerea cresterii finantarii bazei materiale si a cheltuielilor non-salariale pentru asigurarea îmbunatatirii calitatii actului de educatie;


Eliminarea posibilitatii transferului catre consiliile judetene a unitatilor de învatamant din subordinea consiliilor locale care s-au dovedit incapabile sa asigure finantarea scolilor si respectarea interesului superior al elevului.


Acordarea si stabilirea cuantumului burselor scolare în spiritul principiului echitatii


Modificarea sistemului de acordare a burselor introduce diferente problematice si discriminatorii în acordarea si în finantarea acestora, fiind prioritizate bursele de excelenta, cu riscul de a adanci inechitatile din sistemul de educatie:

-în cazul burselor de excelenta olimpica – acordarea se stabileste prin textul legii; în cazul bursei profesionale – aceasta este reglementata prin Ordin de Ministru (OM); (c) în ceea ce priveste bursa de performanta scolara - acordarea este reglementata de catre fiecare scoala în parte, prin decizia consiliilor de administratie (CA), fara vreun criteriu minim stabilit prin OM; (d) în cazul bursei sociale - aceasta se acorda de catre fiecare scoala, prin decizia CA, în baza unor criterii minime aprobate prin OM.


-în privinta cuantumurilor burselor, acestea se stabilesc anual, de catre fiecare scoala în parte, prin decizia CA, în baza unui fond alocat anual de Ministerul Educatiei: (a) 400 lei/an/elev în învatamantul primar; (b) 900 lei/an/elev în învatamantul gimnazial; (c) 1500 lei/an/elev în învatamantul liceal, filierele teoretica si vocationala; (d) 3000 lei/an/elev în învatamantul liceal, filiera profesionala. Bursele de excelenta olimpica se acorda direct din bugetul Ministerului Educatiei.


Un aspect cu care nu suntem de acord este eliminarea burselor de studiu din legislatia actuala, al caror rol esential este de a stimula interesul elevilor pentru învatare si care, conform criteriilor, se acorda elevilor care au media generala minimum 7,50 si venitul/membru de familie cel mult egal cu salariul minim pe economie. De asemenea, stabilirea de catre scoli a cuantumurilor burselor fara mentionarea unor criterii stricte, neinterpretabile, cum va fi si cazul bursei sociale, reprezinta o responsabilitate de elaborare de politici publice pe care legea nu o poate permite. În plus, în viitor, vom asista la valori diferite ale bursei sociale de la o unitate scolara la alta, afectandu-i preponderent pe elevii din localitatile sarace, cei care au, în fapt, mai multa nevoie de sprijin.


Recomandarile sunt urmatoarele:


-reintroducerea bursei de studiu;


-revenirea la aprobarea anuala a cuantumului minim al burselor scolare prin HG, cu obligatia majorarii acestora cel putin cu rata inflatiei si a cuantumului si numarului burselor prin hotararea consiliului local;


-stabilirea unitara, la nivel national, a criteriilor de acordare a burselor scolare s, prin Statutul elevului, fara posibilitatea autoritatilor publice locale sau a unitatilor de învatamant de a stabili criterii specifice;


-acordarea din oficiu a burselor de performanta (de merit);


-introducerea unor masuri de respectare a confidentialitatii acordarii burselor sociale, pentru a evita riscurile de stigmatizare a elevilor beneficiari;


-instituirea prin lege a unor sanctiuni, sub forma de amenzi, pentru primarii care refuza sa initieze proiect de hotarare de consiliu local pentru aprobarea burselor elevilor si pentru directorii care furnizeaza catre autoritatilor locale liste inexacte de beneficiari ori care refuza sa informeze elevii asupra dreptului de a îsi depune dosarul de bursa.


Protectia elevilor împotriva oricarei forme de violenta este insuficient reglementata


Proiectul LIP contine o singura referire la fenomenul bullying-ului, si anume în continutul art. 11, care consacra faptul ca “violenta psihologica - bullying” este interzisa “în unitațile de învațamant preuniversitar și în toate spațiile destinate educației și formarii profesionale”. Fata de dispozitiile legii în vigoare, care prevad introducerea unor “sesiuni de informare/teme/cursuri de perfectionare asupra problemelor legate de violenta psihologica - bullying” în programele de formare continua ale personalului didactic (art. 56^1), proiectul LIP nu consacra o asemenea norma. De asemenea, nu sunt referiri la climatul scolar si grupurile de actiune anti-bullying, conditii esentiale pentru prevenirea si combaterea bullying-ului potrivit normelor metodologice anti-bullying în vigoare (Ordin 4.343/2020) si nici cu privire la obligatia cadrelor didactice de a semnala cazurile de abuz, neglijare, exploatare si orice alta forma de violenta asupra copilului consilierilor scolari ori serviciilor publice de asistenta sociala sau, dupa caz, directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului.


Din punctul nostru de vedere, proiectul de lege reprezinta un regres în domeniul prevenirii violentei împotriva elevilor si, în acest sens, propunem:




  • Introducerea interdictiei totale a oricarei forme de pedeapsa corporala sau tratament degradant în activitatile scolare;




  • Consacrarea responsabilitatii unitatilor scolare a-și întocmi propriile strategii și planuri de asigurare și de mentinere a unui climat social adecvat educatiei de calitate si de a crea grupurile de actiune anti-bullying;




  • Introducerea modulelor de studiu privind violenta psihologica la adresa elevilor în cadrul formarii initiale si continue a cadrelor didactice;




  • Preluarea la nivelul textului de lege a dispozitiilor anexei 2 din OMEC nr. 4343/2020 privind combaterea bullying-ului si cyberbullying-ului în unitatile de învatamant.




Proiectul de lege elimina centrele de resurse si asistenta psihopedagogica, organizate la nivel de judet si în municipiul Bucuresti, afectand grav eficienta consilierului scolar


Desi proiectul LEN lamureste norma consilierului scolar la un numar de maxim 500 de elevi, maxim 500 de elevi și prescolari sau de maxim 300 de prescolari si stabileste rolul sau în elaborarea Planului individualizat de servicii familiale si a Planului personal de educatie speciala, instrumente care fac parte din portofoliul educational al elevului, consilierul scolar nu va mai beneficia de activitatea specifica de formare, super(inter)vizare si monitorizare de catre actualele centre judetene si al mun. Bucuresti de resurse si asistenta psihopedagogica. În prezent, aceste centre au un caracter specializat, functionand ca servicii conexe ale sistemului preuniversitar. Prin disolutia lor si integrarea în Directiile Judetene de Învatamant Preuniversitar/a Municipiului București (fostele inspectorate judetene si al capitalei), comunitatea profesionala a consilierilor scolari va fi fragmentata în compartimente de asistenta psihopedagogica la nivelul fiecarei unitati scolare si va beneficia doar de o coordonare generala, nespecializata a viitoarelor directii de învatamant. În majoritatea statelor lumii cu sisteme educationale performante (de exemplu, în Austria, Danemarca, Irlanda, Marea Britanie sau Statele Unite), cadrul legal al activitatii consilierului scolar se caracterizeaza prin descentralizarea managementului specific acestei profesii.




  • Salvati Copiii considera ca trebuie pastrata reteaua centrelor de resurse si asistenta psihopedagogica în configuratia actuala, iar rolul acestora si al consilierului scolar trebuie întarite, prin largirea autonomiei lor, atat în zona de coordonare, cat si în cea de interventie la nivelul unitatilor scolare;




  • Reglementarea explicita prin lege a rolului consilierului scolar al elevilor.




Admiterea în învatamantul liceal favorizeaza mentinerea inechitatilor din educatie


În ceea ce priveste procedura de admitere în unitatile scolare liceale, cadrul juridic este impredictibil, prezinta risc de coruptie si creeaza avantaje competitive elevilor din familii care pot asigura meditatii copiilor.


Desi nu sunt definite, colegiile nationale dobandesc dreptul de a organiza propriile concursuri de admitere în clasa a IX-a (pentru maximum 90% din locurile din planul de scolarizare), iar repartizarea computerizata la licee se va desfasura exclusiv pe baza mediei obtinute la evaluarea nationala de la finalul clasei a VIII-a, neexistand nicio referire la transdisciplinaritatea evaluarii si nici la evaluarea competentelor de utilizare a calculatorului, însusirea unei limbi de circulatie internationala ori proba de evaluare a competentelor civice si sociale. Interdictia implicarii persoanelor ”care au rude pana la gradul al III-lea sau afini sau cadre didactice care desfasoara meditatii cu elevii care finalizeaza clasa a VIII-a la momentul derularii concursului” nu este însotita de sanctiune. De altfel, nu este prevazut un cadru de prevenire a faptelor de coruptie în procesul de elaborare a subiectelor si organizare efectiva a concursului de admitere.


Recomandari




  • Renuntarea la posibilitatea colegiilor nationale de a organiza examene proprii de admitere la liceu;




  • Reglementarea materiilor la care se sustine examenul de evaluare nationala în asa fel încat sa fie corelat cu profilul absolventului de gimnaziu si sa verifice însusirea de catre elevi a unor competente minime pe care sistemul de educatie trebuie sa le formeze - includerea unor probe care sa evalueze competentele digitale, civice si sociale, precum si de cunoastere a unei limbi de circulatie internationala;




  • Luarea în considerare a notelor din gimnaziu în calculul mediei de admitere la liceu, într-un procent de minimum 20% si/sau a Evaluarii Nationale din clasa a VI-a ori a rezultatelor obtinute la examene anuale nationale, cu subiect unic, sustinute transdisciplinar în timpul celor patru ani de gimnaziu.




Proiectul LIP nu prevede reprezentarea elevilor în procesele decizionale ale unitatilor scolare ori ale altor structuri specializate


Conform proiectului de lege, reprezentantii elevilor nu sunt inclusi în consiliile de administratie ale Directiilor Judetene de Învatamant Preuniversitar si nici în Comisia Nationala pentru Inspectie scolara din cadrul Autoritatii Nationale pentru Inspectie scolara si Asigurare a Calitatii. În Legea educatiei nationale (LEN) în vigoare, presedintele consiliului judetean al elevilor este membru în Consiliul Consultativ al inspectoratelor scolare, iar cu statut de observator în comisiile de evaluare, precum si în Consiliul Agentiei Romane de Asigurare a Calitatii în Învatamantul Preuniversitar (ARACIP).


Art. 99, alin. (2), lit. d) din LIP preia în mod eronat prevederile actualului art. 96, alin. (2), lit. d) din LEN care conditioneaza dreptul de vot al elevului în consiliul de administratie de împlinirea varstei de 18 ani. Reamintim ca consiliul de administratie al unitatii de învatamant este un organ colegial de conducere, nu un organ de administrare. Astfel, elevul care a împlinit varsta de 14 ani ar putea face parte dintr-un organ de conducere în virtutea dreptului de a încheia singur anumite tipuri de acte conform art. 41-42 C. civ. Aceasta viziune limitativa asupra capacitatii elevilor de a întelege si de a participa în luarea deciziilor în scolile în care ei sunt beneficiarii primari se afla într-o totala contradictie cu principiile juridice consacrate în alte domenii sensibile din punct de vedere juridic ale societatii, cum ar fi capacitatea de munca la împlinirea varstei de 16 ani sau raspunderea penala de la 16 ani ori de la 14 ani (cu conditia probarii discernamantului). Multe legislatii ale statelor din Uniunea Europeana permit participarea copiilor chiar de la varsta de 11 ani, cum este cazul Frantei, care asigura în consiliile de administratie ale colegiilor mari (nivel similar învatamantului secundar inferior romanesc) prezenta a 3 elevi alesi, alaturi de 7 parinti, iar în licee a 5 elevi si 5 parinti. Diferenta de întelegere si de respectare a principiului fundamental al participarii copiilor în luarea de decizii care-i privesc în mod direct este, evident, uriasa si, în opinia noastra, nu exista nicio justificare a blocarii participarii elevilor la sedintele consiliilor de administratie ale scolilor.


Consideram ca trebuie regandit textul juridic astfel:




  • Introducerea reprezentantului elevului ca membru cu drept de vot în Comisia pentru Asigurarea Calitatii la nivelul unitatii de învatamant si în Comisia Nationala pentru Inspectie scolara;




  • Asigurarea participarii elevilor care au împlinit 14 ani cu drept de vot în luarea deciziilor consiliilor de administratie ale scolilor, independent de cota rezervata parintilor, astfel: 3 elevi în consiliile de administratie ale unitatilor de învatamant de nivel liceal/postliceal; 2 elevi în celelalte consilii de administratie, indiferent de numarul membrilor lor;




  • Asigurarea participarii a 2 reprezentanti ai consiliilor elevilor din unitatile de nivel gimnazial, care au împlinit 12 ani, cu statut de observator, la sedintele consiliului de administratie în care se dezbat aspecte referitoare la elevi;




  • Reintroducerea asociatiilor reprezentative ale elevilor ca parteneri de dialog si consultare în toate procesele ce privesc sistemul de învatamant preuniversitar.




DATE DE CONTEXT


Salvati Copiii reaminteste urmatoarele repere statistice privind starea actuala a învatamantului:




  • Fenomen extins al neparticiparii scolare în raport cu populatia scolara - 286.150 de copii între 7 si 17 ani erau în afara scolii la 1 ianuarie 2021, din totalul de aprox. 2.500.000 de copii de varsta scolara;




  • Abandonul scolar neschimbat în ultimii 10 ani - 35.259 de elevi, dintre care 20.878 din ciclul primar si gimnazial si 14.381 din învatamantul liceal, au abandonat scoala în 2019/2020;




  • 2% dintre elevii din învatamantul primar afirma ca sunt batuti deseori de cadrele didactice si 5% spun ca acest lucru se întampla cateodata; pentru elevii din gimnaziu, acest tip de abuz apare deseori în cazul a 1% din esantion si cateodata pentru 5%, iar pentru liceeni – 0,2% deseori si 3% cateodata.




  • Inegalitatile dintre copiii din urbanul mare si rural se adancesc; în ceea ce priveste rezultatele la examenele nationale - elevii din mediul rural au luat de trei ori mai multe medii sub 5 fata de cei de la scolile din urban.




  • Romania înregistreaza un procent de 15,6% al tinerilor între 18-24 de ani care au finalizat doar opt clase sau mai putin, desi tinta fixata de Romania, în 2010, a fost de reducere a fenomenului la 11,3%, pana la sfarsitul anului 2020.




  • La proba de citire a testarii internationale PISA, 41% dintre elevii romani din sistemul educational se plaseaza în aria analfabetismului functional, respectiv 46,6% la matematica si 43,9% la cunostintele generale despre societate, oameni si univers. De asemenea, conform PISA, dintre elevii romani dezavantajati social si economic, doar 0,1%, adica unul dintr-o mie (2,6% - media europeana), a ajuns la rezultate de top la citire (nivelurile superioare 6 sau 5, nivelul 1 fiind cel mai scazut si corespunzator analfabetismului functional).




  • 41,5% dintre copii se afla în risc de saracie sau excluziune sociala, cea mai mare rata din UE, iar 45% dintre fetele sub 15 ani care au devenite mame în statele UE provin din Romania.





1Constitutia Romaniei (art. 49, alin 1), Codul civil (art. 263) si Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului (art. 2).



Inapoi la lista de stiri