Alternativa la profesorul baubau

Un copil de sase ani poate face cerintelor scolii? Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEC) a sustinut mult timp ca da, motiv pentru care a decis coborirea virstei de scolarizare de la sapte la sase ani. Parintii n-au fost de acord cu aceasta masura, declarindu-se nemultumiti. Divergentele de opinii au avut ecou in mass-media, motiv pentru care MEC s-a vazut nevoit sa renunte la obligativitate, multumindu-se sa recomande parintilor sa-si inscrie copiii la scoala de la sase ani. “Daca se poate peste tot in Europa, de ce nu s-ar putea si la noi?”, se intreaba secretarul de stat Constantin Corega. Scolile romanesti nu se compara insa cu cele europene. Cine viziteaza Scoala Americana, Scoala Britanica sau alte scoli particulare din Bucuresti poate vedea aceste diferente cu ochiul liber: atmosfera din clase seamana cu cea din gradinitele romanesti, copiii se pot misca liber, iar predarea se imbina fericit cu joaca. Copiilor nu li se cere sa stea in banci, uneori cu miinile la spate, timp de 45 de minute. Disperarea parintilor - dispusi chiar sa plateasca amenzi ca sa amine scolarizarea copiilor - este cauzata tocmai de aceste diferente.

"Ochii in ceafa vecinului"
Parintii care si-au inscris copiii la altfel de scoli decit cele de stat ne-au explicat de ce au respins sistemul clasic de invatamint. “Eu am facut liceul pedagogic, stiam cum sint pregatiti invatatorii si stiam si care sint nevoile copilului. Ceea ce nu imi place in scolile romanesti sint autoritarismul, atmosfera rigida si lipsa de flexibilitate a relatiei dintre invatator si copii. Mi-am dus copilul la o scoala obisnuita si esecul a fost rapid, lamentabil. Nu mai vorbea cu noi, devenise foarte timid, asa ca l-am retras imediat si am cautat un alt sistem de invatamint”, ne-a declarat Catalina Ulrich, lector la Facultatea de psihologie si stiintele educatiei si mama a unui copil de clasa a IV-a, in sistemul “step by step”. Expresiile de genul "miinile la spate" si "ochii in ceafa vecinului", folosite de invatatori, ii fac pe copii sa devina nesociabili, inhibati si le frineaza creativitatea, sustin parintii. "Scoala obisnuita poate fi buna pentru unii copii, dar poate fi foarte nociva pentru altii, mai ales pentru cei care au nevoie de securitate afectiva si care trebuie stimulati ca sa poata avea o imagine buna despre sine. Uneori, invatatorul sta la catedra, iar copiii, la rindu- le, stau degeaba minute in sir", ne-a mai spus Catalina Ulrich.

Cu sau fara note

"Motivul pentru care nu mi-am dus copilul la o scoala obisnuita este pragmatic", ne-a declarat Carmen Dinca. "Toate temele se fac la scoala, nu mai trebuie sa lucram acasa. Am dorit o scoala unde copilul sa poata fi supravegheat pentru ca noi avem foarte putin timp", afirma Carmen Dinca, medic pediatru. Parintii spun ca, la scolile clasice, copiii nu au legatura unii cu altii, nu se lucreaza in echipa. In plus, sistemul de notare il pune intr-o competitie permanenta cu colegii, iar atunci cind rezultatele sint mai slabe, simte ca nu este bun. "Competitia inseamna citiva cistigatori, iar restul perdanti. Copilul nu trebuie sa se simta looser la aceasta virsta pentru ca va fi inhibat. Daca greseste, este persecutat si aratat cu degetul de colegi, ceea ce este nociv la aceasta virsta", ne-a spus Catalina Ulrich. "La scolile noastre impactul cu socializarea este dur, iar copilul meu nu era foarte sociabil, de aceea am cautat altceva", ne-a declarat Corina Malureanu, al carei copil este acum in clasa a II-a, la Scoala "S. Silvestru", in sistemul "step by step". (Ana-Maria Vieru)

Invatamint lipsit de constringeri

Invatamin tul "Waldorf" are si el anumite particularitati. "Nu se folosesc manuale si nici caiete liniate. Copiii scriu pe caiete cu foaie velina pentru a se simti liberi, nu fac bastonase deoarece literele nu sint predate precum ceva artificial, ci se pleaca de la un concept sau de la o stare sufleteasca. In fiecare dimineata, invatatorul da mina cu elevul, ceea ce inseamna ca sint prieteni. Din stringerea de mina se poate ghici si starea de spirit a copilului", ne-a declarat Mioara Baran, directoarea Liceului "Waldorf" din Bucuresti. Licee "Waldorf" cu clasele I-XII mai exista in Iasi, Cluj, Timisoara si Simeria, dar clase "Waldorf" exista si in unele scoli obisnuite.
Eu am nimerit din intimplare la o gradinita “Waldorf”, mi-a placut si l-am dat pe Florin la o scoala “Waldorf”. Am colegi de birou care sint pur si simplu terorizati de temele pentru acasa. Ii aud mereu vaitindu-se ca nu pot sa-si ajute copiii cu lucrul acasa, in timp ce eu nu am astfel de probleme. In plus, copilului nu ii este frica de profesor, il priveste ca pe un prieten. Relatia adult-copil nu este prapastioasa, copiii nu isi asteapta profesorul cu frica. Am ramas uimita de faptul ca baietelul meu de clasa I vorbeste cu persoanele straine fara sa se inhibe.
Gabriela Dobre, mama unui elev de clasa I, de la Liceul "Waldorf".

"Step by step" sau lectia negocierilor

"Waldorf" si "step by step" sint singurele sisteme alternative de predare-invatare din scolile romanesti de stat. Ele sint aprobate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, respecta programele scolare romanesti si nu percep taxe de scolarizare. In sistemul "step by step", o clasa are doua invatatoare. Nu exista lectii separate. Sala de clasa este impartita in mai multe "centre" (masute): centrul de matematica, de limba romana, de stiinte etc., iar copiii isi aleg "centrul" in functie de preferinte. Uneori se negociaza intens, ne spun invatatoarele.
Un loc in centrul de matematica poate fi platit colegului cu un serviciu asemanator a doua zi sau cu abtibild.
"In scoala pe care o conduc avem o clasa I "step by step" si o clasa I obisnuita si, inevitabil, avem activitati comune. Nu se poate face comparatie intre competentele sociale ale copiilor din aceste clase. Cei de la "step by step" stiu sa poarte un dialog, sa negocieze si sa asculte parerea celorlalti, iar diferenta fata de ceilalti este uriasa”, ne-a declarat Monica Petrescu, directoarea Scolii nr. 23 "Sf. Silvestru" din Bucuresti. Peste 250 de clase de copii din 34 de judete ale tarii studiaza in sistemul "step by step".