Starea copilului in Romania se degradeaza - scrisoare deschisa si analiza indicatori

Salvati Copiii Romania solicita noului Guvern care se va forma si Parlamentului, intr-o scrisoare publica, restabilirea urgenta a accesului copiilor vulnerabili la servicii medicale, de educatie si de protectie sociala 

• Rata abandonului scolar timpuriu a atins 16,6% - cel mai ridicat nivel din ultimii sase ani
• Din cele 17.709 cazuri de abuz raportate oficial catre institutiile de protectie a copilului, aproape 6.000 reprezinta forme severe de violenta
• Consumul de alcool atinge 27% in cazul adolescentilor
• Aproape jumatate dintre nasterile la mamele sub 15 ani din Europa sunt inregistrate in tara noastra

Intr-o scrisoare publica, Organizatia Salvati Copiii Romania solicita noului Guvern care se va forma, precum si partidelor parlamentare, corectarea de urgenta a cauzelor care duc la disparitati grave in ceea ce priveste accesul egal si nediscriminatoriu al copiilor la servicii de sanatate, educatie si protectie sociala. Expertii Organizatiei Salvati Copiii Romania pun astfel la dispozitia noului Guvern, precum si a partidelor parlamentare, o analiza detaliata, care radiografiaza starea copilului din Romania si care cuprinde o serie de recomandari cu masuri urgente, necesare restabilirii accesului tuturor copiilor, mai ales a celor vulnerabili, la servicii medicale, de educatie si de protectie sociala.

Gabriela Alexandrescu, Presedinte Executiv Salvati Copiii Romania, a declarat: „Starea copilului in Romania continua sa se degradeze, principalele cauze fiind saracia severa, care are repercusiuni dramatice in ceea ce priveste garantarea reala a drepturilor la sanatate, educatie si siguranta pentru copiii aflati in situatie de vulnerabilitate socio-economica, precum si absenta politicilor publice integrate, care sa se adreseze atat sprijinirii sociale, cat si cele educationale a acestor copii. Orice amanare in solutionarea acestor probleme inseamna sa sacrificam inca o generatie de copii si Romania nu isi permite acest cost urias”.

Din cuprins - Context:

• Cheltuielile pentru educatie in Romania reprezinta doar 13,3% din PIB, fata de media UE de 19,4%, in ciuda faptului ca tara are cea mai mare proportie de copii in risc de saracie sau excluziune sociala din Uniunea Europeana.
• Romania aloca doar 4,9% din PIB pentru sanatate, fata de media UE de 7,6%, ceea ce afecteaza accesul la servicii medicale de baza, in special pentru copiii din comunitati marginalizate.
• 16% dintre copiii de varsta gimnaziala si peste un sfert (25,03%)[1] dintre adolescentii de varsta liceala se afla in afara sistemului de invatamant. Mai mult, rata abandonului scolar timpuriu a atins 16,6% - cel mai ridicat nivel din ultimii sase ani.
• Romania ramane in topul mortalitatii infantile, peste media din UE, aproape jumatate dintre nasterile la mamele sub 15 ani din Europa sunt inregistrate in tara noastra (3.696 de nasteri la mame sub 15 ani in perioada 2018-2022)[2], una dintre cauzele majore ale acestei stari de fapt fiind saracia. Romania continua sa detina o pozitie nedorita in topul tarilor europene cu cele mai ridicate niveluri ale mortalitatii infantile, cu o rata de 5,7 la mie (in anul 2022), peste media Uniunii Europene de acum 20 de ani.
• Peste un sfert din populatia Romaniei nu beneficiaza de asigurare medicala, iar cheltuielile per capita pentru sanatate reprezinta mai putin de jumatate din media Uniunii Europene (1.626,57 PPS fata de 3.684,55). Aceasta subfinantare cronica se reflecta dramatic in capacitatea sistemului de a raspunde nevoilor fundamentale ale copiilor.
• Rata saraciei monetare in randul copiilor a crescut alarmant, de la 27% in 2022 la 29,6% in 2023, indicand o deteriorare reala a situatiei financiare a familiilor cu copii.[3]
• Trei din zece copii cunosc consumatori de droguri sau substante psihoactive in cercul lor social, procentul crescand la patru din zece in cazul adolescentilor. Mai grav, majoritatea acestor consumatori sunt identificati in proximitatea directa a copiilor - printre colegi si prieteni - confirmand prezenta drogurilor si in jurul unitatilor de invatamant. In cazul adolescentilor peste 14 ani, consumul de alcool atinge 27%. Tutunul ramane o problema semnificativa. Unu din zece copii fumeaza, cu o incidenta crescuta la adolescenti: 19% fumeaza tigari clasice, 10% tutun incalzit si 16% tigari electronice.
• Statisticile anului 2023 dezvaluie o realitate dramatica a violentei impotriva copiilor in Romania. Din cele 17.709 cazuri de abuz raportate oficial catre institutiile de protectie a copilului, aproape 6.000 reprezinta forme severe de violenta: 1.994 cazuri de abuz fizic, 2.240 cazuri de abuz emotional si 1.504 cazuri de abuz sexual[4].
• Datele din prima jumatate a anului 2024 evidentiaza o escaladare alarmanta a abuzului in mediul online. Din cele 5.964 de raportari procesate prin hotline-ul specializat esc_Abuz al organizatiei Salvati Copiii, 3.938 (66,13%) au fost confirmate ca materiale ce prezinta abuz sexual asupra copiilor sau continut care prezinta copiii in ipostaze sexualizate. Socant este ca 93,86% din aceste materiale au fost auto-generate de catre copii, indicand o vulnerabilitate extrema a minorilor in mediul digital. In doar 8 ani de functionare, hotline-ul a procesat 35.830 de notificari privind materiale suspecte. Violenta online reprezinta 10% din cazurile raportate de copii, cu 6 procente mai mult decat estimeaza parintii, prefigurand o subestimare semnificativa a riscurilor digitale de catre adulti.

Recomandari principale

• Dezvoltarea si implementarea imediata a unui sistem national de monitorizare si interventie timpurie pentru identificarea si sprijinirea elevilor in risc de abandon scolar, cu focus special pe vulnerabilitatile socio-economice.
• Alocarea substantiala de resurse pentru programele de educatie remediala (In mod special, Scoala dupa Scoala).
• Reformarea fundamentala a curriculum-ului scolar, in special pentru invatamantul secundar superior, cu accent pe relevanta pentru piata muncii si dezvoltarea competentelor cheie.
• Reevaluarea urgenta a structurii si metodologiei Evaluarii Nationale pentru a asigura ca aceasta masoara in mod real competentele elevilor si nu perpetueaza inegalitatile sociale.
• Crearea unui sistem national de monitorizare a indicatorilor de sanatate si bunastare a copiilor.
• Implementarea unui program national de redistribuire a medicilor pediatri si chirurgi pediatri in zonele deficitare.
• Modernizarea urgenta a tuturor maternitatilor si sectiilor de neonatologie.
• Introducerea imediata a educatiei pentru sanatate in curriculum-ul scolar obligatoriu, cu accent special pe educatia sexuala si reproductiva, planificare familiala si preventia sarcinilor nedorite.
• Instruirea periodica a profesorilor pentru recunoasterea semnelor de violenta si abordarea situatiilor raportate cu empatie si profesionalism.
• Servicii de consiliere si educatie parentala pentru alternative pozitive de disciplinare a copilului.
• Crearea unui sistem national integrat de raportare si monitorizare a cazurilor de violenta.
• Asigurarea finantarii adecvate pentru serviciile de protectie si asistenta psiho-emotionala a copiilor.
• Implementarea programelor de asigurare a unei mese hranitoare in scoala pentru toti copiii, pentru a reduce abandonul scolar, a creste coeziunea in randul copiilor si pentru a elimina inegalitatile in asigurarea nevoilor de baza ale acestora.
• Stimularea angajatorilor sa investeasca in comunitati vulnerabile, prin reducerea fiscalitatii pentru companiile care creeaza locuri de munca, contribuind astfel la reducerea saraciei in zonele rurale.

Analiza detaliata

1. 1.      Accesul la educatie de calitate

Sistemul educational romanesc se afla intr-un moment critic, prin limitarea dreptului copiilor la educatie de calitate fara discriminare, necesitand o interventie imediata din partea Guvernului si  a Parlamentului Romaniei. Datele recente prezinta o situatie alarmanta care depaseste simpla statistica educationala, reprezentand o amenintare directa la dezvoltarea sociala si economica a Romaniei pentru urmatoarele decenii. Nu in ultimul rand, luand in considerare contextul socio-politic actual, putem spune ca esecul sistemic al educatiei de a dezvolta gandirea critica a copiilor si capacitatea de analiza a informatiei a copiilor se rasfrange inevitabil asupra proceselor democratice, lasand generatii intregi expuse manipularii si dezinformarii.

Abandon scolar, neparticipare scolara in crestere, discriminare intre copiii din mediul rural si cei din mediul urban

Anul scolar 2022-2023 a marcat un punct istoric negativ: 16% dintre copiii de varsta gimnaziala si peste un sfert (25,03%)[5] dintre adolescentii de varsta liceala se afla in afara sistemului de invatamant. Mai mult, rata abandonului scolar timpuriu a atins 16,6% - cel mai ridicat nivel din ultimii sase ani, evidentiind o tendinta ingrijoratoare de deteriorare a sistemului educational: peste 19.000 de elevi de nivel primar si gimnazial, precum si peste 14.700 de elevi din licee si invatamantul profesional au parasit scoala. Disparitatile istorice dintre oras si sat se mentin si in educatie, atingand cote care sfideaza principiile fundamentale ale echitatii sociale: in timp ce zonele urbane dezvoltate inregistreaza o rata a abandonului de 3,3%, aceasta creste dramatic la 14,3% in orasele mici si atinge un nivel catastrofal de 27,5% in zonele rurale. In total, aproape 34.000 de copii au renuntat la parcursul educational obligatoriu. Referindu-ne la acelasi interval de varsta 7 - 17 ani (varsta implinita la 1 ian 2024), in Romania, 456.910 de copii sunt in afara scolii (2023-2024).

Conform rezultatelor Evaluarii Nationale din 2024, doi din cinci copii care au inceput scoala in urma cu noua ani nu au reusit sa obtina nota 5. Mai grav, peste 15% dintre elevii aceleiasi generatii nu au ajuns macar sa sustina acest examen, abandonand scoala pe parcurs.

Consecintele dramatice ale inechitatii sociale in educatie

Rezultatele testelor PISA plaseaza Romania intr-o pozitie critica la nivel european cu privire la analfabetismul educational[6]: aproape jumatate dintre elevii romani de 15 ani au competente scazute la matematica (48,6%, fata de media UE de 29,5%), stiinta (44% fata de 24,2%) si citire (41,7% fata de 26,2%). Este alarmant faptul ca doar 5% dintre elevii romani ating performante inalte in cel putin un domeniu testat, in timp ce o treime (33,2%) au performante scazute in toate cele trei domenii evaluate.

Cu o diferenta de 132 de puncte intre elevii cei mai avantajati si cei mai dezavantajati la matematica (echivalentul a peste patru ani de scolarizare), tara noastra perpetueaza si adanceste inegalitatile sociale prin sistemul sau educational aratate mai sus. Mai grav, aceasta diferenta s-a accentuat cu echivalentul unui an scolar intre 2018 si 2022, in contrast cu tendinta generala la nivel OECD de atenuare a disparitatilor din sanul aceleiasi generatii.

Pierderea increderii generatiilor actuale de copii

Poate cel mai alarmant indicator al crizei actuale este pierderea increderii tinerei generatii in sistemul educational romanesc si, implicit, in viitorul tarii. Peste jumatate (55,1%) dintre elevii de gimnaziu isi doresc sa paraseasca tara, iar o treime intentioneaza sa isi continue studiile in strainatate. Aceasta tendinta reflecta o scadere dramatica a increderii in relevanta educatiei primite - doar o treime dintre elevi mai considera ca scoala ii ajuta sa isi dezvolte pasiunile si interesele, comparativ cu doua treimi in 2013.

Recomandarile Salvati Copiii pentru protectia dreptului la educatie de calitate al copiilor

Pentru oprirea acestei spirale constant descendente in educatia copiilor, cresterea investitiilor in educatie devine o masura proprie mai degraba starii de urgenta instituite pentru gestionarea situatiilor de criza care pun in pericol siguranta nationala si interesele fundamentale ale copiilor. Asigurarea unui nivel optim de alocari bugetare presupune atingerea intr-un termen de 5 ani, prin evaluari ale nevoilor si stabilirea unor obiective graduale, a unui procent de 6% din PIB. In absenta acestui angajament firesc si in acord cu obligatiile asumate de Parlamentul si Guvernul Romaniei fata de drepturile copiilor nostri, putem prezice, cu regret, ca, in urmatorii 10 ani, aceste probleme nu doar ca nu vor scadea in intensitate, ci vor perpetua decalajele economice si vor submina stabilitatea social-politica a tarii. Investitia insuficienta in educatie astazi va fi, pentru urmatorul deceniu, factura grea a urmatoarelor generatii de copii.

In acest context, Salvati Copiii propune implementarea urmatoarelor masuri:

• Dezvoltarea si implementarea imediata a unui sistem national de monitorizare si interventie timpurie pentru identificarea si sprijinirea elevilor in risc de abandon scolar, cu focus special pe vulnerabilitatile socio-economice.
• Alocarea substantiala de resurse pentru programele de educatie remediala (In mod special, Scoala dupa Scoala).
• Reformarea fundamentala a curriculum-ului scolar, in special pentru invatamantul secundar superior, cu accent pe relevanta pentru piata muncii si dezvoltarea competentelor cheie.
• Reevaluarea urgenta a structurii si metodologiei Evaluarii Nationale pentru a asigura ca aceasta masoara in mod real competentele elevilor si nu perpetueaza inegalitatile sociale.
• Implementarea unui program national de sprijin pentru scoli din zonele defavorizate, incluzand stimulente pentru cadrele didactice, resurse educationale superioare si programe de sprijin pentru elevi.

1. 2.      Accesul la servicii medicale de calitate

Sistemul de sanatate din Romania se confrunta cu o criza profunda care afecteaza in mod direct si dramatic sanatatea si dezvoltarea copiilor nostri. Romania ramane in topul mortalitatii infantile, peste media din UE, aproape jumatate dintre nasterile la mamele sub 15 ani din Europa sunt inregistrate in tara noastra (3.696 de nasteri la mame sub 15 ani in perioada 2018-2022)[7], una dintre cauzele majore ale acestei stari de fapt fiind saracia. Romania continua sa detina o pozitie nedorita in topul tarilor europene cu cele mai ridicate niveluri ale mortalitatii infantile, cu o rata de 5,7 la mie (in anul 2022), peste media Uniunii Europene de acum 20 de ani.

Inegalitati structurale in accesul la servicii medicale de baza

Peste un sfert din populatia Romaniei nu beneficiaza de asigurare medicala, iar cheltuielile per capita pentru sanatate reprezinta mai putin de jumatate din media Uniunii Europene (1.626,57 PPS fata de 3.684,55). Aceasta subfinantare cronica se reflecta dramatic in capacitatea sistemului de a raspunde nevoilor fundamentale ale copiilor. In mediul rural, situatia este deosebit de grava - doar 47% dintre localitatile Romaniei au suficienti medici de familie, in timp ce 328 de comune nu au niciun medic de familie.[8]

Criza resurselor umane specializate si impactul asupra vietii copiilor

Distributia inegala a specialistilor in pediatrie reprezinta o amenintare directa la adresa dreptului la viata si sanatate al copiilor. Un sfert dintre medicii pediatri din Romania (778 din 3.178) si o treime dintre chirurgii pediatri (101 din 370)[9] isi desfasoara activitatea in Bucuresti. Aceasta polarizare extrema a dus recent la pierderea tragica a vietii unui adolescent de 16 ani intr-un spital judetean unde nu exista niciun chirurg pediatru disponibil - o situatie inacceptabila care ilustreaza costul real al acestor deficiente sistemice.

Situatia critica din maternitatile si sectiile de neonatologie

Datele recente din martie 2024 prezentate de Salvati Copiii Romania releva o situatie critica in maternitatile si sectiile de neonatologie. Deficitul de personal a ajuns la 40% pentru posturile vacante pentru medici neonatologi si la 33% pentru asistentii sociali.[10] Echipamentele medicale sunt invechite - cu o vechime medie de 11 ani in sectiile de obstetrica si 8 ani in sectiile de neonatologie, mult peste standardele acceptabile pentru ingrijirea nou-nascutilor.

Urgenta nationala a sarcinilor si maternitatii premature

Romania se confrunta cu o criza profunda si persistenta a sarcinilor si maternitatii premature, fenomen care perpetueaza un ciclu intergenerational de vulnerabilitate si excluziune sociala. Datele statistice sunt alarmante: in perioada 2018-2022, s-au inregistrat 40.916 nasteri in randul mamelor minore, dintre care 3.696 au fost la fete cu varsta sub 15 ani. Aceste cifre plaseaza Romania intr-o pozitie critica la nivel european in ceea ce priveste incidenta sarcinilor premature, apropiind tara noastra, din punct de vedere statistic, cu alte continente (Africa ori Asia).

Cercetarile recente efectuate de Salvati Copiii Romania in aprilie 2024 au aratat ca o treime dintre fetele care au devenit insarcinate inainte de majorat provin din familii unde mama a trecut prin aceeasi experienta, iar o cincime dintre ele sunt la randul lor nascute din mame adolescente. Aceasta situatie este strans legata de saracia extrema. Peste 70% dintre fetele insarcinate minore si 52% dintre mamele minore nu au niciun venit personal lunar, doar 39% dintre fetele insarcinate si 24% dintre mamele minore continuandu-si educatia.[11]

Consumul de substante in randul minorilor

Trei din zece copii cunosc consumatori de droguri sau substante psihoactive in cercul lor social, procentul crescand la patru din zece in cazul adolescentilor. Mai grav, majoritatea acestor consumatori sunt identificati in proximitatea directa a copiilor - printre colegi si prieteni - confirmand prezenta drogurilor in si in jurul unitatilor de invatamant. In cazul adolescentilor peste 14 ani, consumul de alcool atinge 27%. Tutunul ramane o problema semnificativa. Unul din zece copii fumeaza, cu o incidenta crescuta la adolescenti: 19% fumeaza tigari clasice, 10% tutun incalzit si 16% tigari electronice.

Sanatatea emotionala a copiilor nu reprezinta o prioritate

Ancheta sociologica Salvati Copiii, realizata in 2023, a aratat ca majoritatea copiilor cu varsta peste 10 ani au vazut publicitate la jocuri de noroc, atat la televizor, cat si pe Internet. Mai mult, 11% dintre copii admit ca urmaresc influenceri promovand jocurile de noroc. Desi legea interzice accesul copiilor la jocurile de noroc, 14% dintre copii recunosc ca participa direct la jocuri de noroc pe bani si 40% dintre ei declara ca au prieteni implicati in astfel de activitati.[12]

In ceea ce priveste bunastarea copiilor si adolescentilor, date recente releva o realitate dramatica: unu din opt copii traieste intr-un mediu lipsit de afectiune fizica fundamentala, fara imbratisari sau gesturi de tandrete din partea parintilor, ceea ce reprezinta o forma severa de neglijare emotionala. Situatia devine si mai grava cand observam ca aproximativ jumatate dintre copii (48%) sunt nevoiti sa-si petreaca timpul liber in singuratate sau cu persoane din afara familiei, iar trauma este atat de profunda incat unul din sapte copii si-ar dori sa apartina unei alte familii.

Pe de alta parte, ca expresie statistica a externalizarilor comportamentale de risc, 27,3% dintre adolescentii romani sunt fumatori, in timp ce jumatate (50,1%) consuma alcool. Situatia este agravata de prezenta drogurilor in majoritatea institutiilor scolare, in fata careia autoritatile raman pasive. In acest context dramatic, absenta totala a serviciilor gratuite de consiliere pentru copiii cu probleme de sanatate amplifica vulnerabilitatea acestei generatii lipsite de servicii adecvate problemelor cu care se confrunta.

Recomandarile Salvati Copiii pentru protectia dreptului la sanatate al copiilor

• Crearea unui sistem national de monitorizare a indicatorilor de sanatate si bunastare a copiilor
• Implementarea unui program national de redistribuire a medicilor pediatri si chirurgi pediatri in zonele deficitare
• Modernizarea urgenta a tuturor maternitatilor si sectiilor de neonatologie.
• Introducerea imediata a educatiei pentru sanatate in curriculum-ul scolar obligatoriu, cu accent special pe educatia sexuala si reproductiva, planificare familiala si preventia sarcinilor nedorite.
• Dezvoltarea unei retele nationale de servicii de consiliere pentru planificare familiala, cu acces gratuit si adaptat nevoilor specifice ale adolescentelor si cu implicarea medicilor de familie, a medicilor scolari, a moaselor, a asistenti medicali comunitari.
• Modificarea cadrului legislativ pentru eliminarea sau reducerea varstei necesare pentru consimtamantul parental in accesarea serviciilor de sanatate reproductiva, asigurand astfel accesul direct al adolescentelor la servicii medicale esentiale.
• Introducerea serviciilor gratuite de consiliere psihologica in scoli, prin infiintarea de cabinete de consiliere psihologica.
• Dezvoltarea unui program national de suport integrat pentru mamele minore care sa includa ca un pachet integrat de masuri urmatoarele componente: asistenta medicala gratuita, consiliere psihologica, consiliere juridica, monitorizare sociala si sprijin educational.
• Reevaluarea imediata a programelor existente de prevenire a consumului de droguri si a altor adictii (precum jocurile de noroc), prin consultarea directa a copiilor si specialistilor si eliminarea oricaror forme de publicitate (offline si online) pentru produsele din tutun si jocuri de noroc.
• Eliminarea oricaror forme de publicate la produsele din tutun si la jocuri de noroc.

1. 3.      Protectia impotriva oricarei forme de violenta

Omniprezenta violentei in toate mediile de viata a copiilor (familie, scoala, online)

Statisticile anului 2023 dezvaluie o realitate dramatica a violentei impotriva copiilor in Romania. Din cele 17.709 cazuri de abuz raportate oficial catre institutiile de protectie a copilului, aproape 6.000 reprezinta forme severe de violenta: 1.994 cazuri de abuz fizic, 2.240 cazuri de abuz emotional si 1.504 cazuri de abuz sexual[13]. Aceste cifre reprezinta doar varful icebergului, cu alte cuvinte insumeaza doar cazurile care ajung sa fie raportate si documentate oficial.

Ingrijorator este ca violenta domestica asupra copiilor se intensifica. Conform datelor Ministerului Public[14], in 2023 s-au inregistrat 766 cazuri de violenta domestica cu victime minore, o crestere fata de cele 676 cazuri din 2022. Mai grav, 10 copii si-au pierdut viata in urma violentei exercitate de parinti sau rude apropiate.

Una din cercetarile organizatiei Salvati Copii a aratat ca unu din zece copii a fost victima a violentei doar in primele doua luni ale anului scolar 2024-2025.[15] Copiii din ciclul primar sunt cei mai vulnerabili, cu o rata de victimizare dubla fata de elevii de gimnaziu si de patru ori mai mare comparativ cu adolescentii. Parintii raporteaza chiar mai multe incidente decat copiii, cu un varf de 22,4% la ciclul primar. Unitatile de invatamant raman principalul loc al violentei (73,5% conform copiilor, 87,7% conform parintilor), urmate de spatiile publice precum parcurile si locurile de joaca (13,3%). In 70% din cazuri, agresorul este un alt copil, iar in 25% din cazuri un copil necunoscut. Cadrele didactice sunt mentionate ca agresori in 3,8% din cazurile raportate de copii si 8,1% din cele raportate de parinti.

In Romania, utilizarea pedepselor corporale impotriva copiilor continua sa fie o problema si astazi, perpetuata de norme culturale invechite si de lipsa unor masuri extinse de preventie si educatie. Conform datelor disponibile, 54% dintre parinti considera bataia o metoda acceptabila de disciplinare[16], in ciuda dovezilor stiintifice care demonstreaza efectele devastatoare ale acesteia asupra dezvoltarii emotionale si cognitive a copilului.

Criza ascunsa a violentei din mediul digital

Datele din prima jumatate a anului 2024 evidentiaza o escaladare alarmanta a abuzului in mediul online. Din cele 5.964 de raportari procesate prin hotline-ul specializat esc_Abuz al organizatiei Salvati Copiii, 3.938 (66,13%) au fost confirmate ca materiale ce prezinta abuz sexual asupra copiilor sau continut care prezinta copiii in ipostaze sexualizate. Deosebit de ingrijorator este faptul ca 93,86% din aceste materiale au fost auto-generate de catre copii, indicand o vulnerabilitate extrema a minorilor in mediul digital.

In doar 8 ani de functionare, hotline-ul a procesat 35.830 de notificari privind materiale suspecte. Violenta online reprezinta 10% din cazurile raportate de copii, cu 6 procente mai mult decat estimeaza parintii, prefigurand o subestimare semnificativa a riscurilor digitale de catre adulti.

Expunerea copiilor si adolescentilor la retelele sociale reprezinta o amenintare crescanda la adresa sigurantei si dezvoltarii lor psihologice. Platformele sociale, desi pretind ca impun limite de varsta, nu reusesc sa implementeze mecanisme eficiente de verificare, permitand accesul facil al copiilor sub varsta legala, cu riscul crearii unor comportamente adictive. Continutul nepotrivit, violenta, dezinformarea si manipularea emotionala prolifereaza in aceste spatii digitale, iar copiii devin tinte vulnerabile ale pradatorilor online si ale campaniilor de influentare negativa. Conform Salvati Copiii[17], TikTok este reteaua sociala care comporta cel mai mare risc in ceea ce priveste intrarea in contact cu necunoscuti pe internet, risc semnificativ mai ridicat in cazul copiilor de peste 15 ani (17%), insa acesta nu trebuie neglijat nici in cazul copiilor mai mici (12-14 ani, 14% si sub 12 ani, 7%).

Analiza dispozitiilor penale care vizeaza protectia copiilor impotriva abuzului sexual

Actuala prevedere din Codul Penal care ofera o clauza de impunitate in cazul relatiilor sexuale cu minori, permitand o diferenta de varsta de 5 ani intre parteneri, este excesiva. Organizatia Salvati Copiii Romania considera ca revenirea la limita anterioara de 3 ani reprezinta o necesitate pentru protejarea eficienta a copiilor.

Legat de acest aspect al protectiei copiilor impotriva abuzului sexual, in 2025, Romania va trebui sa-si reajusteze politicile legislative si programele nationale, pe fondul noilor propuneri legislative europene, respectiv Directiva Parlamentului European si a Consiliului privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatarii sexuale a copiilor si a materialelor care contin abuzuri sexuale asupra copiilor si Regulamentul privind prevenirea si combaterea abuzului sexual asupra copiilor. Directiva propune masuri clare si riguroase, precum incriminarea specifica a ademenirii copiilor prin mijloace digitale si introducerea de sanctiuni severe pentru abuzurile facilitate de tehnologii noi, inclusiv inteligenta artificiala si realitatea virtuala. Colaborarea cu organizatiile neguvernamentale specializate in domeniu este imperativa. In acest sens, experienta organizatiei Salvati Copiii, validata prin 15 ani de interventii directe, de gestionare a singurei linii de raportate a continutului online ilegal din Romania si de asistenta oferita victimelor, trebuie valorificata de viitoare Autoritate de Coordonare nationala.

Prioritati si recomandari de prevenire si eliminare a violentei asupra copiilor

• Dezvoltarea si implementarea unor politici comprehensive de protectie si siguranta a copilului  in toate contextele in care copiii se afla in grija si supravegherea unor adulti (scoli, cluburi sportive, spitale, centre de zi etc.).
• Introducerea sistematica a educatiei privind drepturile copilului si prevenirea violentei in curriculumul scolar. Elevii trebuie sa fie informati despre drepturile lor si sa inteleaga cum sa acceseze mecanismele de protectie.
• Instruirea periodica a profesorilor pentru recunoasterea semnelor de violenta si abordarea situatiilor raportate cu empatie si profesionalism.
• Servicii de consiliere si educatia parentala pentru alternative pozitive de disciplinare a copilului.
• Crearea unui sistem national integrat de raportare si monitorizare a cazurilor de violenta
• Asigurarea finantarii adecvate pentru serviciile de protectie si asistenta psiho-emotionala a copiilor
• Dezvoltarea unui sistem de evaluare si monitorizare a impactului interventiilor in cazurile de violenta asupra copiilor
• Sustinerea unui cadru legislativ european care sa oblige platformele sociale sa dezvolte sisteme stricte de verificare a varstei utilizatorilor si sa monitorizeze activ continutul potential daunator.

1. 4.      Protectia copiilor cu parintii plecati in strainatate

Migratia economica a parintilor continua sa afecteze dramatic vietile a peste 536.000 de copii din Romania, conform studiului reprezentativ la nivel national al organizatiei Salvati Copiii[18]. Dintre acestia, 184.000 de copii au fost complet lipsiti de ingrijirea directa a parintilor in ultimul an. Desi acest fenomen se manifesta uniform in urban si rural, copiii din regiuni precum Nord-Est si Sud-Muntenia sunt cei mai afectati, inregistrand o incidenta de pana la 20%.

Absenta prelungita a parintilor creeaza un vid emotional profund, amplificat in special in momente importante precum sarbatorile, cand mai mult de jumatate dintre parintii migranti nu reusesc sa revina acasa. Astfel de rupturi emotionale conduc la izolare sociala, scaderea stimei de sine si cresterea vulnerabilitatii psihologice.

Riscuri educationale si de sanatate pentru copiii ramasi acasa

Copiii afectati de migratia economica a parintilor se confrunta cu dificultati semnificative la scoala si in accesul la servicii medicale. Doar 57% dintre cazuri sunt notificate unitatilor de invatamant, iar acesti copii merg semnificativ mai rar la medic (2,2 ori pe an fata de 2,5 ori pentru ceilalti copii), desi nevoile lor medicale sunt similare. In plus, absenta indelungata a parintilor corelata cu lipsa supravegherii poate accentua rata abandonului scolar si scaderea performantei educationale. In astfel de situatii, copiii sunt expusi unui risc crescut de comportamente de risc: de cinci ori mai probabil sa consume alcool, de doua ori mai probabil sa fumeze si de sase ori mai probabil sa devina agresivi.

Recomandarile Salvati Copiii pentru o mai buna protectie a copiilor ramasi acasa

• Crearea unui sistem national de monitorizare pentru a colecta date precise si actualizate privind copiii afectati de migratia economica.
• Dezvoltarea si extinderea serviciilor de consiliere psihologica si sprijin educational, mai ales in mediile rurale vulnerabile.
• Includerea consilierii psihologice de rutina pentru copiii afectati si formarea specializata a psihologilor pentru a aborda traumele provocata de plecare parintilor.
• Crearea unui cadru legislativ national si european care sa impuna responsabilitati clare angajatorilor de a sprijini parintii in reconectarea familiala,.
• Sustinerea initiativelor care promoveaza conectarea familiala, inclusiv prin programe educative si de socializare desfasurate in comunitati. 

1. 5.      Dreptul la trai decent si integrare sociala

Romania continua sa detina pozitia rusinoasa de tara cu cel mai mare procent de copii expusi riscului de saracie sau excluziune sociala din intreaga Uniune Europeana. Desi s-a inregistrat o usoara scadere in 2023 (39%) fata de anii precedenti (41,5% in 2021 si 2022), situatia ramane dramatica[19]. Mai grav, rata saraciei monetare in randul copiilor a crescut alarmant, de la 27% in 2022 la 29,6% in 2023, indicand o deteriorare reala a situatiei financiare a familiilor cu copii. [20]

Iar in acest sens, suntem nevoiti sa aducem in atentie alte dimensiuni cronice ale disparitatii sociale. In timp ce in orase riscul de saracie si excluziune sociala este de 18,5%, acesta aproape se tripleaza in zonele rurale, atingand 45,1%. Desi veniturile scazute sunt principalul factor al saraciei, inechitatile sistemice amplifica problema. Familiile din mediul rural sunt cele mai expuse, unde saracia extrema afecteaza jumatate dintre copii. Aceasta stare de fapt este agravata de criza costului vietii: 98% dintre gospodarii au raportat cresteri ale cheltuielilor, dar doar 40% au reusit sa-si mentina veniturile, lasand familiile fara optiuni decat sa taie din bugetele alocate hranei, utilitatilor si educatiei. Aceste fracturi sociale marcheaza dramatic sansele la educatie si dezvoltare ale copiilor din mediul rural. Mai mult, saracia perpetueaza un ciclu al excluziunii care inseamna ca, in mod evident, mare parte dintre copiii lipsiti de oportunitati de astazi devin adultii marginalizati de maine.

Situatia nutritionala a copiilor din Romania a atins un nivel critic: mai mult de o cincime dintre familiile cu copii (20,9%) nu isi permit sa asigure o masa cu proteine (carne, peste sau echivalent vegetarian) o data la doua zile. Pentru familiile monoparentale, acest procent creste la 21,9%, iar pentru familiile cu trei sau mai multi copii situatia devine dramatica - 33,2% dintre acestea nu pot asigura o nutritie adecvata copiilor.[21]

Consultarea recenta realizata de Salvati Copiii Romania (octombrie-noiembrie 2024) pe un esantion de 2.913 elevi de gimnaziu si 533 de cadre didactice releva deficiente majore in implementarea educatiei incluzive: infrastructura scolara ramane profund inadecvata, doar un sfert dintre scoli (conform a 23,6% dintre elevi si 25,1% dintre profesori) oferind acces adaptat elevilor cu dizabilitati locomotorii sau senzoriale. Mai grav, 40% dintre respondenti mentioneaza absenta aproape totala a facilitatilor de acces.

Copiii refugiati din Ucraina sau din alte state, afectati de conflictul armat, reprezinta un grup extrem de vulnerabil, confruntandu-se cu multiple bariere in integrarea in societatea romaneasca. Datele colectate de Salvati Copiii Romania releva ca 46,8% dintre familiile refugiate considera invatarea limbii romane drept o nevoie esentiala pentru educatia copiilor lor, in timp ce multi copii continua sa studieze in sistemul ucrainean, fie online (42,9%), fie in paralel cu scoala romaneasca (25,3%) 

Recomandari concrete pentru respectarea dreptului tuturor copiilor la trai decent si incluziune sociala

• Introducerea unui mecanism national de monitorizare a standardului de viata al copiilor, care sa colecteze date detaliate privind inegalitatile si sa directioneze resursele acolo unde este cea mai mare nevoie.
• Implementarea programelor de asigurare a unei mese hranitoare in scoala pentru toti copiii, pentru a reduce abandonul scolar, a creste coeziunea in randul copiilor si pentru a elimina inegalitatile in asigurarea nevoilor de baza ale acestora.
• Stimularea angajatorilor sa investeasca in comunitati vulnerabile, prin reducerea fiscalitatii pentru companiile care creeaza locuri de munca, contribuind astfel la reducerea saraciei in zonele rurale.
• Implementarea legislatiei in vigoare (Legea 198/2004) pentru asigurarea educatiei incluzive pentru totii copiii si crearea unei platforme nationale de resurse pentru profesori, cu acces gratuit la cursuri de formare pe tema educatiei incluzive.
• Asigurarea accesibilitatii fizice in toate institutiile de invatamant pana in 2030, prin alocarea unui buget dedicat modernizarii infrastructurii.
• Simplificarea procedurilor de acces la tehnologia asistiva, inclusiv prin subventionarea completa a echipamentelor esentiale.
• Extinderea serviciilor de asistenta sociala, sprijin psihologic si consiliere, cu echipe bilingve acolo unde este necesar, care sa raspunda nevoilor specifice ale copiilor refugiati.

1. 6.      Respectarea interesului superior al copilului

Principiul interesului superior al copilului, consacrat atat de Constitutia Romaniei in art. 49, cat si de Legea nr. 272/2004, art. 2 alin. (1) si (4), reprezinta fundamentul „regimului special de protectie si asistenta de care copiii si tinerii” beneficiaza in realizarea drepturilor lor. Conform art. 2 alin. (1) din Legea nr. 272/2004, toate reglementarile si actele juridice din domeniul respectarii si promovarii drepturilor copilului „se subordoneaza cu prioritate principiului interesului superior al copilului.” Aceasta obligatie este intarita de prevederea din alin. (4), conform careia principiul „va prevala in toate demersurile si deciziile care privesc copiii, intreprinse de autoritatile publice si de furnizorii privati acreditati, precum si in cauzele solutionate de instantele judecatoresti.”

Cu toate acestea, realitatile din Romania prezinta grave lacune in aplicarea acestui principiu, asa cum am descris la punctele anterioare. Pentru a depasi aceasta atitudine sistematica de ignorare a drepturilor fundamentale al copiilor, este necesara crearea unor mecanisme eficiente de monitorizare si evaluare a deciziilor luate in numele copiilor. Reglementarile existente trebuie aplicate cu strictete, iar alocarile bugetare trebuie sa reflecte prioritatile stabilite de acest principiu fundamental. Astfel, autoritatile publice si furnizorii privati acreditati sunt obligati sa implementeze masuri concrete, bazate pe o evaluare continua a impactului deciziilor asupra copiilor, pentru a transforma acest principiu dintr-un ideal legal intr-o realitate cotidiana.

Participarea copiilor la deciziile care ii privesc

Una dintre marile lacune ale sistemului romanesc este lipsa participarii reale a copiilor in deciziile care ii privesc direct. Desi legislatia prevede ca interesul superior al copilului trebuie sa prevaleze, aceasta prevedere este contrazisa, de exemplu, de excluderea copiilor din consiliile de administratie ale scolilor pana la implinirea varstei de 18 ani. Aceasta abordare contravine art. 12 din Conventia ONU privind Drepturile Copilului, care cere ca opinia copilului sa fie ascultata si luata in considerare. Asa cum s-a subliniat mai sus, studiile arata ca doar o treime dintre elevii romani considera scoala relevanta pentru interesele lor, indicand un deficit grav in reprezentarea reala a intereselor lor in cadrul decizional.

„Anul National al Copilului” – o oportunitate ce nu trebuie ratata

Pentru a readuce obligatia respectarii drepturilor copilului, Parlamentul Romaniei, la propunerea organizatiei Salvati Copiii sustinuta de Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului si Adoptie, anul 2025 a fost declarat drept „Anul National al Copilului”. Cu toate acestea, obiectivele propuse de Salvati Copiii – crearea unui „Buget al Copilului,” ratificarea Protocolului Facultativ la Conventia ONU si instituirea comisiilor parlamentare pentru drepturile copilului – nu au fost integrate in proiectul de lege adoptat. Fara aceste masuri, initiativa risca sa ramana un simbol gol, neinsotit de transformari structurale reale. Este important ca autoritatile sa includa aceste obiective pentru anul viitor pentru a crea un cadru legislativ orientat spre rezultate concrete pentru copii si nu spre festivism organizat fara tinte concrete.

Pentru a transforma principiul interesului superior al copilului intr-un standard aplicabil, Romania are nevoie de masuri legislative si administrative clare. Acestea includ:

• Crearea unui sistem de monitorizare independent pentru evaluarea impactului deciziilor asupra copiilor.
• Alocarea unui buget transparent dedicat copiilor, integrat in Legea bugetului de stat.
• Extinderea oportunitatilor de participare a copiilor in deciziile comunitare si educationale, incepand cu reprezentarea reala la nivelul scolilor.
• Revizuirea cadrului legal pentru a asigura ca drepturile copilului sunt respectate indiferent de circumstantele socio-economice.
• Instituirea unor comisii parlamentare permanente pentru protectia drepturilor copilului, cu responsabilitati clare in supravegherea politicilor publice.

1. 7.      Dreptul la alocari bugetare pe masura nevoilor

Este inacceptabil ca, in contextul unui buget national, investitiile in bunastarea copiilor sa fie tratate in mod periferic. Protejarea drepturilor copilului trebuie sa fie in centrul politicilor publice. Politicienii nu mai pot ignora realitatea dura a lipsurilor si discriminarii copiilor. Alegerea de a subfinanta, an de an, sistemele esentiale pentru copii echivaleaza cu perpetuarea suferintei generatiilor viitoare.

Insuficienta alocarilor bugetare pentru educatie

Tara noastra continua sa aloce un procent extrem de scazut din PIB pentru educatie, inregistrand o valoare constanta de 3,2% in 2021 si 2022, mult sub media UE de 4,9%. Aceasta situatie submineaza dreptul fundamental al copiilor la o educatie de calitate, in special pentru cei din medii defavorizate, unde resursele sunt insuficiente de decenii. Discrepantele intre scoli, in functie de zona geografica in care sunt plasate, duc la perpetuarea inechitatilor si la rata ridicata a abandonului scolar in randul elevilor din comunitati sarace. Este esentiala ajustarea costului standard per elev la nevoile reale, in special in zonele vulnerabile, si dezvoltarea unui sistem independent de monitorizare a calitatii educatiei, ca masuri pentru corectarea acestor inechitati.

Nevoia unui „Buget al copilului”

Desi Conventia ONU privind Drepturile Copilului obliga statele sa aloce resurse „in masura maxima a capacitatilor lor” pentru realizarea drepturilor copilului, Romania nu a implementat un sistem de bugetare dedicat copiilor, ceea ce limiteaza transparenta si eficienta cheltuielilor. Instituirea unui „Buget al copilului” ar oferi un mecanism clar de urmarire a alocarilor financiare pentru educatie, sanatate si protectie sociala si ar facilita prioritizarea investitiilor in programe pentru copii prin incurajarea redistribuirii echitabile a resurselor.

Subfinantarea protectiei sociale

Cheltuielile pentru protectia sociala in Romania reprezinta doar 13,3% din PIB, fata de media UE de 19,4%, in ciuda faptului ca tara are cea mai mare proportie de copii in risc de saracie sau excluziune sociala din Uniunea Europeana. Lipsa resurselor ajustate la nevoi afecteaza direct accesul copiilor la servicii vitale, cum ar fi protectia impotriva violentei sau consilierea psihologica pentru copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate. Este necesara cresterea treptata a bugetului pentru protectia sociala, cu cel putin 1% anual din PIB, pentru a acoperi nevoile sistemului de protectie sociala exprimate in facilitati sociale destinate grupurilor vulnerabile si in extinderea serviciilor publice de asistenta sociala in cele peste 2.000 de localitati care nu beneficiaza de asistenti sociali profesionisti.

Sanatatea copiilor, un domeniu ignorat

Romania aloca doar 4,9% din PIB pentru sanatate, fata de media UE de 7,6%, ceea ce afecteaza accesul la servicii medicale de baza, in special pentru copiii din comunitati marginalizate. Lipsa investitiilor in maternitati si sectii de pediatrie este o problema critica, contribuind la mentinerea ratei ridicate a mortalitatii infantile. Este vital sa se aloce resurse pentru dotarea spitalelor si sa se creeze programe de acces gratuit la consultatii si tratamente pentru copiii vulnerabili.

Pentru a respecta principiul interesului superior al copilului, Romania trebuie sa implementeze urmatoarele masuri:

• Crearea unui „Buget al copilului” dedicat, integrat in planul national de dezvoltare, pentru a prioritiza resursele destinate copiilor.
• Monitorizarea impactului cheltuielilor publice prin mecanisme independente de evaluare.
• Cresterea investitiilor in educatie si sanatate cu minim 1% din PIB anual, pana la atingerea mediei UE.
• Decentralizarea resurselor si alocarea unor fonduri directionate explicit pentru copii in fiecare judet.
• Implementarea unui audit anual al cheltuielilor pentru copii, cu publicarea rezultatelor pentru a asigura transparenta si responsabilitatea.