Salvati Copiii solicita Parlamentului interdictia publicitatii pentru jocurile de noroc

Pentru protectia copiilor si tinerilor împotriva dependentei de jocurile de noroc, Organizatia Salvati Copiii solicita Parlamentului Romaniei interdictia oricarei forme de publicitate a jocurilor de noroc, inclusiv online, dar si amplasarea salilor de jocuri de noroc la o distanta de cel putin 300 de metri de unitatile de invatamant sau alte spatii destinate copiilor si tinerilor

Organizatia Salvati Copiii sustine adoptarea celor doua proiecte de lege aflate în procedura parlamentara, care se refera la protectia copiilor si tinerilor în vederea evitarii dependentei acestora de jocurile de noroc, însa recomanda o serie de completari care sa întareasca masurile prevazute de cele doua legi în prezent. Expunerea continua a copiilor si tinerilor la mesaje de promovare a jocurilor de noroc le poate afecta sanatatea mentala si dezvoltarea cognitiva. De aceea, Organizatia Salvati Copiii propune introducerea în proiectul de Lege privind publicitatea jocurilor de noroc (PL-x nr. 135/2023) a unui articol care solicita în mod explicit interdictia totala a oricarei forme de publicitate: inclusiv online, audiovizuala, în presa scrisa, în serviciile cinematografice ori prin serviciile de telefonie, dar si cele care sunt realizate în spatii publice exterioare ori interioare sau pentru evenimentele sportive si spatiile destinate acestora.

Dependenta de jocurile de noroc este calificata de Organizatia Mondiala a Sanatatii ca afectiune medicala si introdusa în Clasificarea Internationala Statistica a Bolilor si Problemelor de Sanatate Asociate (ICD), înca din 1975[1], cauzand o serie de probleme grave de sanatate, dar si costuri de prevenire si reabilitare substantiale atat pentru veniturile persoanelor implicate, cat si pentru sistemele de sanatate publica. Astfel, Organizatia Salvati Copiii recomanda eliminarea totala a accesului copiilor la orice forma de publicitate a jocurilor de noroc, dar si amplasarea spatiilor destinate acestor activitati la o distanta cat mai mare de unitatile de învatamant sau alte spatii destinate copiilor si tinerilor (300 de metri), ca masuri de preventie a aparitiei si instalarii dependentei de jocuri de noroc.

În plus, organizatia considera ca se impune si restrangerea sau eliminarea formelor publicitare prin care jocurile de noroc sunt asociate cu activitati sportive sau sportivi, întrucat multi dintre acestia sunt perceputi ca modele de catre copii, generand astfel tentatia de a paria pe echipele sau sportivii favoriti si riscul ca pariurile sa devina o norma sociala în randul copiilor si tinerilor.

„Publicitatea jocurilor de noroc creeaza impresia ca aceste activitati sunt acceptabile si chiar recomandate. De aceea, exceptiile sau jumatatile de masura nu pot fi acceptate atunci cand vorbim de protejarea copiilor împotriva oricarei activitati care poate fi daunatoare sanatatii lor fizice, mentale, morale sau sociale, sau care poate interfera cu educatia lor. Trebuie sa constientizam riscurile reale ale dependentei de jocurile de noroc si comportamentele patologice distructive pe care le genereaza. Daca nu ne mai dorim adulti care sufera de anxietate sau depresie asociate cu pierderile din jocurile de noroc, care sunt afectati de faliment personal, pierderea locurilor de munca, productivitate scazuta si multe alte efecte negative, atunci înseamna ca trebuie sa începem sa ne protejam copiii prin masuri stricte, preventie si educatie continua. Iar asta include printre multe altele, eliminarea totala a publicitatii la jocurile de noroc, limitarea spatiilor destinate acestor activitati si chiar interzicerea jocurile de noroc persoanelor sub 21 de ani” a declarat Gabriela Alexandrescu, Presedinte Executiv Salvati Copiii Romania.

Fundamentand pozitia sa pe principiul constitutional al „regimului special de protectie si asistenta în realizarea drepturilor copiilor si tinerilor” (Constitutia Romaniei, art. 49 al. 1), Organizatia Salvati Copiii solicita integrarea si altor completari si modificari în cele doua proiecte de lege aflate în procedura parlamentara[2]:

-        Interzicerea oricarei forme de comunicare comerciala audiovizuala, în presa scrisa, în mediul online, în serviciile cinematografice ori de telefonie, inclusiv cele realizate în spatii publice exterioare ori interioare, care au drept scop promovarea jocurilor de noroc, a pariurilor pentru evenimentele sportive ori spatiilor destinate acestora.

-        Includerea terenurilor cu caracter sportiv, la care copiii si adolescentii au acces pentru derularea de activitati sportive, ca spatii fata de care se impune distanta de 300 de metri în raport cu agentiile de jocuri de noroc.

-        Neacordarea autorizatiei de exploatare a jocurilor de noroc în localitatile cu mai putin de 10.000 de locuitori (versus 5.000 locuitori, cum este prevazut în prezent).

-        Ridicarea limitei de varsta la 21 de ani (de la 18 ani, cum este prevazut în prezent) în privinta accesarii jocurilor de noroc.

-        Ca efect al interzicerii promovarii jocurilor de noroc, abrogarea articolului care prevede permiterea inserturilor grafice statice sau în miscare, cu sau fara sunet, a logo-urilor companiilor cu activitati din sfera jocurilor de noroc sau a altui simbol prin care se identifica acestea sau produse reprezentative ale acestora, daca acestea sunt efectuate în timpul transmisiunilor sportive în direct.

Contributii la bugetul de stat vs. Costuri sociale – Cheltuielile generate de impactul social al dependentei de jocuri de noroc sunt mai mari decat veniturile provenite din taxarea si impozitarea acestor activitati

Chiar daca industria jocurilor de noroc genereaza venituri substantiale pentru bugetele de stat prin taxare si impozitare, costurile sociale ascunse adesea depasesc aceste contributii financiare, conform studiilor realizate pana în prezent.[3] Aceste tipuri de costuri sociale includ probleme de sanatate mentala, probleme familiale si divortul, pierderea locurilor de munca, cresterea criminalitatii si a nevoii de servicii sociale si de sanatate pentru jucatorii dependenti si pentru membrii familiilor lor (parinti, soti, copii). De asemenea, familiile afectate de dependenta de jocuri de noroc sufera pierderi economice directe prin cheltuielile excesive în jocuri, care pot duce la datorii, ipotecari sau pierderea economiilor de o viata. Se creeaza astfel, un ciclu vicios de saracie si dependenta care afecteaza nu doar individul jucator, ci si familiile si comunitatile acestora.

Statele Membre ale Uniunii Europene sunt în proces de revizuire si de modificare a legislatiei privind jocurile de noroc pentru a-si proteja mai bine copiii si tinerii

În tari precum Italia, Olanda, Belgia, Moldova sau Letonia a fost interzisa orice forma de publicitate în domeniul jocurilor de noroc, inclusiv asocierea acestora cu sportul ori personalitatile publice. Doua exemple merita atentia Parlamentului Romaniei: Italia si Republica Moldova.

Facand referire expresa la dependenta cauzata de aceste activitati, în 2018, Consiliul de Ministri din Italia a adoptat „Decretul Demnitatii” (Decreto dignità) care a interzis „orice forma de publicitate, chiar indirecta, legata de jocuri sau pariuri cu castiguri banesti, precum si jocuri de noroc, care se desfasoara si prin orice alte mijloace [...], inclusiv retelele de socializare.”[4]

În Moldova, similar legislatiei Italiei, este interzisa „orice forma, directa sau indirecta, de actiuni publicitare (promotionale) pentru promovarea si/sau stimularea jocurilor de noroc (inclusiv a celor on-line)”[5], fiind enumerate toate formele de publicitate. De asemenea, companiilor, implicate în organizarea sau desfasurarea jocurilor de noroc, le este interzis sa initieze sau sa participe la evenimente de sponsorizare sau activitati caritabile.

Studiu Salvati Copiii: 14% dintre copii admit ca au jucat jocuri de noroc pe bani, în timp ce 7 din 10 copii spun ca au vazut publicitate stradala la jocurile de noroc[6]

Cea mai recenta ancheta sociologica realizata si publicata de Salvati Copiii în luna noiembrie 2023 arata ca majoritatea copiilor cu varsta peste 10 ani au vazut publicitate la jocuri de noroc, atat la televizor, cat si pe Internet. Mai mult, 11% dintre copii admit ca urmaresc influenceri promovand jocuri de noroc pe bani, în timp ce 10% resimt presiune din partea prietenilor. Desi legea interzice accesul copiilor la jocurile de noroc, 14% dintre copii recunosc ca participa direct la jocuri de noroc pe bani si 40% dintre ei declara ca au prieteni implicati în astfel de activitati.

Copiii sunt în special vulnerabili la mesajele publicitare, care pot modela convingerile si comportamentele lor si pot pune o presiune pe modul în care îsi filtreaza alegerile lor personale de consum. Aceasta expunere continua si de pe mai multe fronturi subliniaza înca o data necesitatea interdictiei oricarei forme de publicitate a acestor practici si adoptarea urgenta a proiectului de lege care prevede o distanta minima de 300 de metri între spatii în care se practica jocurile de noroc si unitatile de învatamant.