Povestile copiilor din Popesti, Vladesti, Valea Mare si Pietrari, acum in Antologii De Basm, tiparite si online

"Caravana De Basm in Oltenia de sub munte", un proiect organizat de De Basm – Asociatia Scriitorilor pentru Copii si Adolescenti din Romania, in parteneriat cu Biblioteca Judeteana Antim Ivireanul si Elefant.ro, co-finantat de Administratia Fondului Cultural National, a ajuns la final. Si e unul minunat: povestile copiilor din cele patru sate (Popesti, Vladesti, Valea Mare si Pietrari) pot fi citite acum pe site-ul De Basm si vor pleca in curand, in varianta lor tiparita, catre micii lor autori.

Caravanele De Basm sunt, inca din 2019, niste calatorii de educatie culturala si de tors povesti in Romania rurala, prin care ne propunem sa ajungem la cat mai multi copiii care au un acces limitat la cultura, la carti si la intalniri relevante cu literatura dedicata lor si cucei care o fac. In premiera, copiii pot sa isi vada numele si povestile in cele patru antologii tiparite, care vor intra in bibliotecile lor personale, dar si in cele comunale. Adina Rosetti, Andreea Iatagan, Carmen Tiderle, Iulia Iordan, Sinziana Popescu si Victoria Patrascu au fost alaturi de ei in luna mai si i-au insotit in fascinanta calatorie a povestilor de la jocul imaginatiei pana la varianta care constituie debutul literar a 92 de copii din Valcea.

Suntem mandri si bucurosi ca am fost alaturi de ei in aceasta calatorie creativa si le multumim tuturor celor care i-au sprijinit pe micii autori sa scoata la lumina povesti pline de inventivitate.

Am descoperit in satele din Oltenia de sub munte copii plini de viata, inteligenti, curiosi, copii care pot schimba lumea daca li se acorda sansele egale pe care le merita.

Nu ne ramane decat sa ne inclinam in fata Povestilor si Autorilor si sa va redam aici cateva fragmente care sa deschida apetitul pentru lectura Antologiilor De Basm, disponibile in varianta online aici: Vladesti, Valea Mare, Pietrari si Popesti.

Scoala de ciocolata , Cristina S., Vladesti

A fost odata ca niciodata o scoala de ciocolata si acolo invatau doi prieteni, Marius si Ioana. Aveau multe pauze. Mai ales atunci cand aveau ore pana la ora doua, aveau cinci pauze. Erau fericite cand aveau mai multe ore si mai multe pauze pentru ca apucau sa manance mai multa ciocolata si sa bea lapte cald cu cacao. De aceea le placea la scoala atat de mult.

Cei doi prieteni voiau sa locuiasca la scoala, dar nu puteau pentru ca aveau casele lor si familii. Asa ca s-au gandit sa ajunga la un compromis cu doamna invatatoare si cu parintii lor. Au hotarat impreuna sa doarma doua nopti pe saptamana la scoala. si copiii s-au bucurat. si au mancat cata ciocolata au vrut.

La sanius, Florentina Maria P. Vladesti

Odata, nu cu foarte mult timp in urma, ma duceam cu prietena mea Narcisa sa ne dam cu sania. Niciuna dintre noi nu stiam sa conducem, dar tot ne-am dat pe derdelus. si imediat am descoperit alta problema: derdelusul era inghe­tat. Asa ca am inceput sa urlam:

— Ajutor, Flori! a strigat ea.

— Cum sa te ajut? i-am raspuns.

— Aaaaaa! Nu stiu, dar eu te tin! a continuat ea sa strige.

— Vom pica in sant! am mai zis eu.

Apoi a fost prea tarziu. Buf! Sania s-a ras­turnat, iar noi am picat langa ea. Din ferici­re, nu ne-am accidentat prea tare. Deci totul s-a terminat cu bine, iar pentru noi a fost cea mai tare zi!

Poezioara de final...

Esti cea mai buna prietena din lume,

Ne cunoastem de mici, si de aici...

Pot spune cu glas tare,

Te iubesc pana la soare!

Labuta, Andreea, Pietrari

Labuta latra mult

Si imi place sa-l ascult

Canta si la muzicuta

Cu gaina si-o maimuta.

Cum e sa fii altcineva? Cristian P., Pietrari

Intr-o dimineata m-am trezit si am ob­servat ca sunt fata. La inceput am strigat „Aaaaaa!“ si m-am speriat rau de tot, dar apoi, ca sa uit de asta, am inceput sa rad in hohote. Cand am ajuns la scoala, copiii m-au intrebat „Cine esti?“, „De unde vii?“. Le-am zis ca sunt Cristi, dar ei nu m-au crezut. M-au intrebat cati ani am, am zis „Zece“, m-au intrebat ce inaltime am, am raspuns „Un metru 53“. „Cum se numeste cel mai bun prieten al tau?“, am zis „An­drei“. Atunci m-au crezut. A venit doamna si i-am explicat. A doua zi, totul a dispa­rut, dar simteam ca as dori inca o zi asa.

16 Stapana timpului, Alessia F., Popesti

Eu sunt Lena si am noua ani. Sunt blonda, am ochii caprui si traiesc in Popesti. Am puteri fantastice. Puterea mea este sa dau timpul inapoi. Eu vin dintr-o familie obisnuita. Parintii mei nu au superputeri. Eu am capatat la varsta de sapte ani aceasta putere neobisnuita. si sora mea are puterea de a se teletransporta. Impreuna suntem o echipa fantastica. Ne-am capatat puterile in urma unei intamplari foarte ciudate. Intr-o zi, pe cand ne plimbam pe o plaja, am gasit doua medalioane. Amandoua aveau cate o piatra albastra. Dupa ce le-am gasit, au inceput sa se intample lucruri ciudate. La varsta de sapte ani, am luat o nota mica la scoala si mi-am dorit sa dau timpul inapoi. Chiar asa s-a intamplat.

Sora mea, la varsta de noua ani, si-a dorit din tot sufletul sa mearga la Paris. Dorinta i s-a implinit intr-o clipa. Dupa aceste intamplari am inteles totul. Am inteles ca avem puteri fantastice si ca putem face fapte bune.

Eu acum imi doresc sa dau timpul inapoi si sa ajut familiile din Popesti care nu au posibilitati. Vreau ca lumea sa fie mai buna si mai civilizata.

Cea mai buna echipa, Maria Raluca C, Valea Mare

In comuna noastra avem un politist foarte bun, pe nume Bili. Acesta are un partener de nadejde, catelul Max.

Intr-o noapte, pe cand Bili era de patrula pe strazi, alarma de la Banca Comerciala a inceput sa sune zgomotos. Auzind sirenele, Bili si Max au mers sa vada ce se intampla. De indata Max a in­ceput sa miroasa urmele lasate de hoti.

Doi barbati cu cagule pe fata au reusit sa sparga banca si au furat doi saci de bani, dar Max le-a adulmecat mirosul si i-a ga­sit ascunsi in spatele bancii. Politistul Bili a mers dupa Max si a gasit cei doi hoti. Cu ajutorul lui Max a reusit si i-a dus la in­chisoare, iar banii i-au returnat la Banca Comerciala.

Mutarea, Adi Ionut O., Valea Mare

Fictiune:

Intr-o zi am plecat la ore, iar, pe la ora 12.30, un OZN defect s-a prabusit pe scoa­la. Clasele au luat foc, iar o parte dintre copii au murit in incendiu. Au sosit mai multe echipaje de pompieri si au stins flacarile. scoala a fost reconstruita cu timpul si chiar reinnoita. Copiii care au supravietuit au plecat la alte scoli si au venit copii noi cu care m-am imprietenit.

Adevar:

Intr-o zi m-am mutat la scoala Gimnazia­la din Batasani. Nu aveam niciun prieten, pana cand m-am dus la leagane. Acolo l-am intalnit pe Sebi si l-am rugat sa-mi dea si mie leaganul. Asa am facut cunos­tinta. Am inceput sa ne imprietenim si ne intelegeam din ce in ce mai bine. Priete­nia mea cu Sebi este cea mai buna priete­nie din lume.

Cu sprijinul Elefant.ro, partener al Caravanei De Basm in Oltenia de sub munte, Bibliotecile Comunale din cele patru localitati, precum si Biblioteca Judeteana Antim Ivireanul, au primit in iunie 2021 o importanta donatie de carti, care va inlesni accesul mai multor copii si tineri la literatura contemporana.

Ne puteti urmari activitatea pe Facebook De Basm si pe site-ul www.debasm.ro. #noifacempovesti

Intalnirile cu copiii din Pietrari, Vladesti, Popesti, Valea Mare si Ramnicu Valcea au avut loc respectand conditiile impuse de actuala situatie: distantare fizica, purtarea de masti de unica folosinta, dezinfectarea suprafetelor si a mainilor, numar maxim de participanti – maximum 20 de copii pe grupa.