Este curiozitatea o ... stiinta?
29 august 2022, 10:00
Explicatiile psihologului Laura Maria Cojocaru:
Curiozitatea este un lucru complex, motiveaza inovatia, progresul si învatarea. Cu toate acestea, exista multi factori diferiti care ne tin curiosi si care ne fac devoratori naturali de informatie, unii factori care ne ajuta sa ne linistim, iar alti factori care ne perturba linistea si ne plaseaza în cautarea senzatiilor tari.
În opinia cunoscutului psiholog Laura-Maria Cojocaru, presedinte si fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistica Somato-Integrativa (INLPSI), exista doua tipuri principale de curiozitate, si anume: curiozitatea perceptiva si cea epistemica.
“Pe de o partea, curiozitatea perceptiva este tipul de curiozitate pe care îl simtim atunci cand trebuie sa ne linistim mintile. Cand suntem curiosi sa aflam cine ce a facut sau a zis, cum se face un anumit lucru, cum se termina un film, cine este autorul unei crime dintr-un roman etc. Nu ofera nicio recompensa palpabila, ci este legata de rezolvarea problemelor si eradicarea lacunelor de cunostinte. Este strans legata de anxietate si tensiune. De cealalta parte, curiozitatea epistemica vine dintr-un loc al dorintei, spre deosebire de un loc al nevoii. Acesta este tipul de curiozitate care a determinat si continua sa-i determine pe inventatori, pe oamenii de stiinta sa întreprinda o munca geniala. Este adesea asociata cu anticiparea recompensei, ceea ce nu înseamna neaparat castig financiar. Cautarea senzatiilor tari este, de asemenea, un tip de curiozitate epistemica”, explica psihologul Laura Maria Cojocaru.
Stiinta din spatele curiozitatii
“Ce se întampla în creierul nostru atunci cand suntem curiosi?De ce mintile noastre iscoditoare au o nevoie insuportabila de a afla lucruri noi? Curiozitatea este un instinct uman natural care este declansat din ziua în care ne nastem. Pana la varsta de aproximativ trei ani, majoritatea copiilor au intrat în faza de a pune întrebari precum: „De ce este cerul albastru?” sau clasicul „Cum sunt facuti bebelusii?”. Curiozitatea este un element fundamental al functionarii noastre cognitive, chiar daca provoaca uneori conversatii incomode! De ce suntem curiosi? Cum „functioneaza” curiozitatea în creier? Daca exista un lucru care ne stimuleaza cel mai mult curiozitatea, acesta este un subiect complex învaluit în mister...deocamdata!”, continua specialistul.
Totodata, psihologul este de parere ca o modalitate de a începe explorarea curiozitatii este sa întelegem „cautarea de informatii”. Acest comportament este observabil în întregul regnul animal. „Cautarea de informatii” înseamna ca fiecare animal cauta informatii despre mediul sau. Asta pentru ca sa stie cum sa supravietuiasca (de baza sau calitativ). De fapt, de aceea exista organele senzoriale – pentru a furniza creierului informatii care ne ajuta sa ne cunoastem, sa ne întelegem mediul si sa facem alegeri mai bune.
“Dar cand cautarea de informatii se califica drept curiozitate? Diferenta este în motivatie. Daca suntem în cautare de cunostinte din cauza unei motivatii externe, cum ar fi facultatea sau locul de munca, atunci nu se califica drept curiozitate. Dar daca suntem în cautare de cunostinte pentru ca suntem motivati intern – pentru ca vrem doar sa stim raspunsul – aceasta este curiozitate. Cand ceva ne starneste curiozitatea – un fapt interesant sau un zgomot neasteptat – creierul nostru intra în ceea ce se numeste „starea de curiozitate”. Anumite parti ale creierului care sunt sensibile la conditii neplacute se lumineaza. Acest lucru arata ca ne simtim usor inconfortabil, deoarece recunoastem ca ne lipsesc anumite cunostinte. Apoi, partile creierului nostru responsabile de învatare si memorie trec pe modul viteza, astfel încat sa putem învata si sa ne amintim mai eficient ceea ce am învatat. În acest moment suntem pregatiti sa începem cautarea raspunsurilor. si, atunci cand începem sa învatam fapte noi în starea noastra de curiozitate, se întampla ceva si mai interesant decat memoria intensificata: începe circuitul nostru de recompensa”, declara psihologul Laura Maria Cojocaru.
Cum sa ne cultivam curiozitatea?
Exista cateva activitati simple care ne ajuta sa ne stimulam curiozitatea si, prin urmare, sa ne crestem creativitatea:
-
Pune întrebari: întreaba-te la întamplare „din ce motiv? si „cum?” cand citesti ceva sau stai de vorba cu prietenii. Poti chiar sa scrii cateva dintre aceste întrebari pentru a-ti face timp sa gasesti raspunsurile mai tarziu.
-
Citeste în afara domeniului tau: alege un tip de carte pe care nu ai cumpara-o niciodata. Este poezie clasica? Non-fictiune? O carte de bucate? Ceva despre geologie? Citeste-o doar de dragul de a o citi.
-
Fii curios cu oamenii: alege pe cineva din anturajul tau pe care nu l-ai mai vazut de ceva vreme si invita-l la o cafea. Scopul tau este sa înveti cat mai multe despre interesele lui. Urmeaza aceasta abordare de fiecare data cand întalnesti o persoana noua.
-
Exerseaza sa vorbesti mai putin: acesta este legat de cel precedent. Încearca sa vorbesti mai putin si sa asculti mai mult.
-
Aprofundeaza un subiect: selecteaza un subiect care ti se pare interesant si împinge-ti limitele curiozitatii. Aceasta înseamna sa citesti o multime de articole, carti si lucrari de cercetare, sa ascultati podcasturi.
-
Scrie: treci la nivelul urmator scriind ceva exact despre acest subiect - curiozitatea.
-
Pastreaza o agenda de notite: îti va fi mai usor sa îti amintesti subiectele despre care esti curios si despre care doresti sa cercetezi, fie sa scrii mai tarziu.
-
Învata despre tine: curiozitatea nu trebuie sa fie doar exterioara. Exploreaza-ti sentimentele, întreaba-te despre obiectivele si comportamentele tale sau chiar cerceteaza-ti istoria trecuta si familiala.
-
Încetineste: productivitatea poate fi inamicul creativitatii. Fa-ti timp pentru a-ti lasa mintea sa rataceasca si lasa întrebari si idei noi sa vina în minte.
“În lumea de astazi, daca suntem curiosi ne putem îmbogati viata si cunostintele. Daca ne urmam pasiunile este satisfacator atat pe termen scurt, cat si pe termen lung. Fie ca ne exploram curiozitatea prin evenimente sociale sau prin studiul biologiei, filozofiei, psihologiei, mediul înconjurator etc., este necesar sa ne amintim ca abordarile diferite se vor potrivi oamenilor diferiti. Conteaza la fel de mult, nu doar descoperirea informatiilor noi, ci si ceea ce face fiecare dintre noi cu informatiile descoperite”, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru, presedinte si fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistica Somato-Integrativa (INLPSI).
Horoscopul zilei
Cultura generala
Meciul de box dintre Muhammad Ali si George Foreman a intrat in istorie sub numele de Rumble in the Jungle.
› vrei mai multBancul zilei
- Tata, tata, vine fiul de taran scotian la tatal sau, vacile vecinului au intrat in fineata noastra si ne maninca iarba!
- Taci din gura, ia o galeata si du-te si le mulge!