Ce taine si comori ascunde istoria Romaniei

Art Safari expune peste 100 de capodopere si obiecte rare din trecutul tarii

Cum arata, de fapt, Vlad Tepes? Cine apare în prima fotografie realizata vreodata pe teritoriul Romaniei? Ce secret ascunde cel mai cunoscut portret al lui Mihai Viteazul? Razboaie, rascoale, revolutii, intrigi, premii si inovatii romanesti sunt evocate în expozitia „Istoria Romaniei în 100 de portrete”, ce poate fi vazuta la Art Safari pana pe 28 iulie.

Expozitia este realizata în parteneriat cu Muzeul National de Istorie a Romaniei si Institutul Cultural Roman, curator: Cornel Ilie si design: Diana Nicolaie. Reuneste lucrari si obiecte din patrimoniul a 36 de institutii si colectii private, multe dintre acestea expuse în premiera sau foarte rar. Art Safari, cel mai mare organizator de expozitii de arta din Europa de Est, prezinta 6 expozitii în noul sezon, la Palatul Dacia-Romania.

Marii domnitori ai Romaniei îsi dau întalnire pe Lipscani

Sectiunea dedicata celor mai cunoscuti si importanti domnitori romani prezinta o serie de piese de tezaur. Adevarata înfatisare a lui Vlad Tepes (1431-1476) este dezvaluita printr-o gravura de Bartholomaeus Gothan, Lübeck (datata 1488-1493), dintr-o colectie privata. Pana în acest moment, se cunosc doua gravuri ilustrandu-l pe Vlad Tepes, imprimate în incunabule (exemplar dintr-o carte tiparita în primii ani ai introducerii tiparului, înainte de anul 1500), si anume, un singur exemplar din „Dracole Waida”, de Hans Sporer, Bamberg, 1491, pastrat la British Library, Londra (se pastreaza o fotocopie la Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti) si un singur exemplar din „Uan Deme Quaden Thyrane Dracole Wyda”, de Bartholomaeus Gothan, Lübeck, 1488-1493. Incunabulul de la Lübeck, din 1488-1493, este primul din editia sa, continand 12 pagini referitoare la istorisirile despre Vlad Tepes. Gravura care îl reprezinta pe voievodul Vlad Tepes este însotita de un text tiparit într-un dialect din nord-vestul Germaniei.

Mihai Viteazul (1558-1601) este evocat prin pictura „Scena uciderii lui Mihai Viteazul” de Constantin Lecca (1807 – 1887), din colectia Muzeului National de Arta al Romaniei, dar si de Grigore Romano (colectia Muzeului National de Istorie a Romaniei).

O lucrare de mari dimensiuni îl prezinta pe Stefan cel Mare (1438-1504) – portretul regasit în multe manual de istorie provine de la Complexul Muzeal National Neamt / Muzeul de Arta Roman. Printre cele 100 de opere prezente în expozitie se numara iconicul portret al lui Tudor Vladimirescu realizat de Theodor Aman, din colectia Muzeului National de Istorie a Romaniei.

Primul fotograf al Tarilor Romane

Considerat primul fotograf din Tarile Romane, Carol Popp de Szathmári (1812-1887), fost pictorul si fotograful Curtii domnitoare sub Gheorghe Bibescu, Barbu Stirbei, Alexandru Ioan Cuza si Carol I. Vizitatorii pot admira „Cupidon” (datata 1848), considerata a fi prima fotografie facuta pe teritoriul Principatelor Romane, si portretele lui Alexandru Ioan Cuza, Elenei Cuza, si al Regelui Carol I.

Momentele emblematice ale istoriei Romaniei sunt evocate în expozitie printr-o serie de picturi si obiecte. Între acestea amintim „Constitutia din Bucuresti de la 11 Iunie, anul 1848”, realizata de Costache Petrescu, din colectia Bibliotecii Academiei Romane.  

Obiecte extrem de rare – de la prima carte de gramatica romanesca la costumul de cosmonaut al lui Dumitru Prunariu 

Si Muzeul Militar expune pentru prima data publicului uniformele Regelui Ferdinand I si maresalului Alexandru Averescu, raritati pe plan national, dar si costumul de scafandru cosmic purtat de cosmonautul roman Dumitru Prunariu în timpul zborului orbital din 1981 (14-22 mai) si bluza purtata de acesta la bordul Laboratorului Spatial Saliut 6.

Alte exponate extrem de valoroase care sunt parte din expozitie provin de la Muzeul Biserica Sfantul Nicolae din Scheii Brasovului - „Prima scoala romaneascaˮ: prima carte de gramatica romaneasca - „Observatii sau bagari de seama asupra regulilor si orînduielilor gramaticii rumanesti” de Ienachita Vacarescu (1787), „Evanghelie cu Învatatura” a Diaconului Coresi, de la 1580-81, o cadelnita de argint de la 1515 daruita Bisericii Sfantului Nicolae din Brasov de catre ctitorul Neagoe Basarab (1459-1551) si restaurata în 1767.

Cei mari poeti si scriitori ai Romaniei, reuniti într-un palat

Expozitia prezinta si o sectiune dedicata titanilor literaturii romane – Mihai Eminescu, Ion Creanga, George Bacovia, Tudor Arghezi, Nichita Stanescu etc. Tot de la Muzeul Biserica Sfantul Nicolae din Scheii Brasovului - „Prima scoala romaneascaˮ provine o foarte rara scrisoare de Mihai Eminescu – compusa din sanatoriul de la Dobling. Alaturi de aceasta este portretul lui Mihai Eminescu realizat la varsta de 18 ani.

Alte lucrari valoroase: fotografii cu Ion Creanga si I. L. Caragiale, din patrimoniul Muzeului National al Literaturii Romane, Iasi, un portret de Ion Grigore cu George Bacovia, din colectia Muzeului Municipiului Bucuresti, un portret al lui Tudor Arghezi semnat de Corneliu Baba, din colectia Muzeului Municipiului Bucuresti, gravuri de Nichita Stanescu (sub forma de carte-obiect), realizate de unul dintre cei mai mari gravori contemporani ai Romaniei, Mircia Dumitrescu. De la Muzeul National Brukenthal din Sibiu a calatorit si Mihail Sadoveanu (un bust de Ion Vlasiu).

Si cele mai importante personalitati sportive ale Romaniei sunt prezente în expozitie, printr-o serie de obiecte personale. Printre acestea, barca de canotaj a Elisabetei Lipa folosita atat în antrenamente, cat si în competitii, de la Complexul Sportiv National Snagov, costumul de prezentare de la Jocurile Olimpice de la Atena, de la Muzeul Sportului Bucuresti, o serie de tricouri ale lui Gheorghe Hagi, mingea si racheta de tenis de la US Open 2012 ale Simonei Halep din colectia personala a lui Cristian Simonca (Blogu’ lu’ Otrava) si multe altele.

Program Art Safari (pana pe 28 iulie 2024)

• Joi-duminica – 12:00-21.00 (ultima intrare - 20:30)
• Bilete: artsafari.ro sau direct de la intrare
• Palatul Dacia-Romania, strada Lipscani, nr. 18-20, Bucuresti