Ok,oricum pare deja destul de complet. ^^

In caz ca mai vrea sa caute ceva,AnonimGirl10 . :*

De ce ai mai facut copy paste la textul asta daca la sfarsit ai zis sa dai cautare pe Google?

Cauta pe Google , gasesti tot ce vrei.

Mircea cel Batran a fost domnitorul Tarii Romanesti; Mircea cel Batran s-a remarcat in bataliile cu otomanii; Mircea cel Batran si titulaturile primite

Mircea cel Batran (1386-1418), domnitor al Tarii Romanesti, a fost una din marile personalitati politice ale trecutului nostru istoric. Era fiul lui Radu I Voievod si al doamnei Calinica, descendenta a unei familii de boieri de tara.

In vremea lui, Tara Romaneasca a cunoscut cea mai intinsa cuprindere teritoriala din toata istoria medievala: de la cursul Fagarasan al Oltului, la miazanoapte, pana la Dunare spre miazazi, de la Portile de Fier ale fluviului, la apus, pana in tinuturile de nord ale Deltei si la Marea Neagra. In actele de cancelarie, domnitorul Mircea cel Batran se numea cu dreapta mandrie: “Io Mircea mare voievod si domn singur stapanitor a toata tara Ungrovlahiei si al partilor de peste munti, inca si spre partile tataresti si herteg al Almasului si Fagarasului si domn al Banatului, Severinului si de peste amandoua partile de peste Poduvania, inca pana la Marea cea Mare...”

Domnia sa a marcat o epoca de dezvoltare economica, de prosperitate, de buna stare. Vrednic gospodar al tarii, Mircea cel Batran s-a ingrijit de activitatea mestesugarilor, de schimburile comerciale, a batut mai multe emisiuni monetare, a dat privilegii negutatorilor transilvaneni si polonezi. S-a preocpat de exploatarea bogatiilor subsolului (din timpul lui se pastreaza stiri privind exploatarea aramei la Baia de Arama, a fierului la Baia de Fier, a sarii la Ocnele Mari. A luat masuri de limitare a puterii feudalilor, extinzand sistemul de obligatii datorate domniei de marii boieri (asa-numita credinciasa slujba). A marit capacitatea de aparare a tarii prin intarirea si extinderea fortificatiilor dunarene, prin crearea Baniei Severinului (dregatorie anume infiintata pentru respingerea atacurilor turcesti la granitele de apus), prin organizarea, pentru prima data, a “oastei celei mari”, la care participa int

Incepand din a doua jumatatea secolului al XIV-lea, la hotarul de miazazi al Tarii Romanesti a aparut, amenintatoare, puterea otomana. “aceasta imprejurare a facut ca timp de peste 400 de ani poporul nostru sa fie obiectul unei permanente politici de dominatie straina, sa indure mari privatiuni, sa duca lupte grele pentru a-si apara libertatea, neatarnarea, propria fiinta, pamantul strabun...merita insa subliniat faptul ca...tarile romanesti au reusit sa-si pastreze permanent autonomia, constituind totodata si un puternic sprijin pentru celelalte popoare din Balcani in lupta lor de eliberare nationala” Marin Popescu.

In fruntea unei armate de 40.000 de oameni, sultanul Baiazid – numit pentru rapiditate si indrazneala cu care isi ataca dusmanii, si Baiazid Fulgerul – a trecut in 1394 Dunarea, cu gandul cuceririi statului roman. In fata vaditei superioritatii numerice a ostii otomane, domnitorul a adoptat cu intelepciune solutia militara potrivita unei astfel de situatii: hartuirea permanenta a vrajmasilor, infometarea lor, alegerea locului convenabil si a momentului prielnic pentru lupta decisiva.

Batalia decisiva a avut loc la 10 octombrie 1394, la Rovine, intr-o zona impadurita si mlastinoasa, ce nu ingaduia dusmanilor desfasurarea fortelor lor. Inclestarea cumplita a celor doua armate, una ce-si apara tara, alta cu dorinte de cucerire, a fost descrisa de Mihail Eminsecu in Scrisoarea III. Lupta de la Rovine s-a terminat printr-o mare victorie a domnitorului roman. “Biruit-au Mircea Voda pre turci si far de numar au pierit, trecand Bazet Dunarea fara vad”(Letopisetul).

In 1396, Mircea cel Batran a participat la o cruciada antiotomana organizata de monarhul Ungariei. In 14, a fost descrisa de Mihail Eminsecu in Scrisoarea III. Lupta de la Rovine s-a terminat printr-o mare victorie a domnitorului roman. “Biruit-au Mircea Voda pre turci si far de numar au pierit, trecand Bazet Dunarea fara vad”(Letopisetul).

In 1396, Mircea cel Batran a participat la o cruciada antiotomana organizata de monarhul Ungariei, unde a obtinut o infrangere la Nicopole, in 25 septembrie 1396. In 1400 Mircea cel Batran a obtinut o alta victoriei asupra otomanilor ce treceau, incarcati de prada, prin Tara Romaneasca. Dupa caderea lui Baiazid, Mircea a intervenit in luptele interne ce au avut loc intreurmasii acestuia, sprijinind cu oaste pe unul dintre pretendenti, pe Murad.

Catre sfarsitul domniei sale, Mircea cel Batran incheie pace cu turcii, in urma careia Tara Romaneasca isi pastreaza libertatile si Poarta i le recunoaste in schimbul unui tribut anual doar de 3000 de galbeni. Dupa 30 de ani de lupte, Mircea cel Batran a izbandit deci salvarea statului roman de pericolul transformarii lui in pasalac turcesc. Prin ridicarea un ei paveze de otel pe Dunare, domnitorul roman a ferit in acelasi timp intreaga Europa, pentru o perioada de cateva secole, de primejdia expeditiilor otomane de cucerire.

Destoinicul voievod”principe intre crestini cel mai viteaz si cel mai ager”, cum il numeste cronicarul Leunclavius, a domnit 32 ani. In acest timp s-a dovedit si un iubitor al artelor, lasand in urma sa, inaltate de el sau sporite in frumusete, pretioase monumente, intre care vestita Cozia, locul unde i se afla tabloul votiv ce-l infatiseaza in frumos costum de cavaler occidental, si, unde, sub lespedea de piatra inflorata, i se afla mormantul.

Tag-uri : mircea cel batran, personalitati istorice importante, viata lui mircea cel batran, domnia lui mircea cel batran, mircea cel batran, personalitati istorice importante, viata lui mircea cel batran, domnia lui mircea cel batran.