Categorii

Horoscopul zilei

Varsator
(20 Ianuarie - 18 Februarie)


Azi te vei plictisi, dar nu pentru mult timp. Vei apela la cel/cea mai bun/a prieten/a sa te scoata din aceasta stare de monotonie.

› vrei zodia ta

Bancul zilei

Doi pureci se uita la emisiunea preferata.In scurt timp,acea televiziune baga publicitate.In acel timp se face reclama la un spray de omorat insecte in special purici.
Unul dintre ei spune speriat:
-Schimba!!!!E film de groaza!!

› vrei mai mult

Stiati ca ...

O mie de persoane renunta zilnic la fumat. De ce renunta? Pentru ca mor.

› vrei mai mult


Alex113 a intrebat pe 19.02.2012 in categoria Cultura generala:

Geto-dacii credeau in doi zei:Zamolxis si...?

va rog daca stiti zicetimi care e al doilea zeu in care creadeu geto-dacii in afara de zamolxis ca stiu ca era ceva de genu ''Selubizis'' dar nus sigura:((

Raspunsuri:


teodora20001 a raspuns pe 19.02.2012:

Dacii obținuseră deja un grad înalt de civilizație până să ia pentru prima dată contact cu romanii. Ei credeau în nemurirea sufletului și considerau moartea ca o simplă schimbare de țară. Conducătorul preoților avea o poziție importantă ca reprezentant al zeității supreme, Zamolxis/Zalmoxis/Zalmoksha, pe pământ, fiind de asemena și sfătuitorul regelui.
Criton (doctorul lui Traian) în Getica a spus că „Regii geți au impus frică de zei și concordie prin abilitați și magie, bucurându-se astfel de un statut înalt”. Co-guvernarea preot-rege în Dacia (regele fiind în cele din urmă, mult mai puternic) este similară cu relația Enaree-rege (la sciți), druid-rege (la celți) și chakravartin-yogin (în India), urmând astfel un model comun în nordul Eurasiei al acelor vremuri.[10]
În afară de Zamolxis/Zalmoxis (numit și Gebeleizis de către unii dintre ei), dacii mai credeau și în alte zeități, Derzelas și Bendis, cu toate ca existența lor nu a fost confirmată prin surse de natură arheologică.

teodora20001 a raspuns pe 19.02.2012:

Dacia era în antichitate ţara locuită de geto-daci, care erau împărţiţi într-un număr mai mare de triburi şi ocupau un teritoriu cuprins între: râul Tisa (vest),râul Nistru şi Marea Neagră (est), Dunăre (sud) şi Carpaţii Păduroşi (nord). În anumite părţi chiar depăşeau aceste hotare: spre est peste Nistru, "înaintând până spre Bug", iar spre vest, "ajunseră până la Dunărea panonică".[1]

Regatul dacic a ajuns la cea mai mare întindere a sa în timpul regelui Burebista, având ca hotare: ţărmul Mării Negre şi Bugul - spre est, Cadrilaterul boem, Dunărea panonică şi Morava - spre vest, Carpaţii Păduroşi - spre nord, iar Muntele Haemus (lanţul Balcanilor) - spre sud. Capitala regatului era oraşul Argedava.

Geto-daci

Conform informaţiilor rămase de la Strabon, dacii locuiau în zona muntoasă (şi indică râul Mureş până în partea superioară a Dunării (denumită Danubius - de la izvoare şi până la Drobeta), iar geţii stăpâneau partea de şes şi cea inferioară a Dunării (denumită Istru) până la Marea Neagră. Tot el ne spune că "dacii au aceeaşi limbă cu geţii" şi că "elenii i-au socotit pe geţi de neam tracic".[3] Şi Dio Cassius după ce spune că regele get Burebista i-a zdrobit pe boii conduşi de regele Critasir, mai apoi afirmă că Critasir a fost învins de daci, ceea ce întăreşte faptul că numele de geţi şi daci sunt folosite pentru a denumi unul şi acelaşi popor[4]. În concluzie se poate afirma cu certitudine că "dacii sau geţii, sunt două denumiri pentru unul şi acelaşi popor".[5]

Totuşi prima relatare despre geţi aparţine lui Herodot, care povestind despre campania din 514 - 512 î.Ch., a lui Darius împotriva sciţilor din nordul Mării Negre, arată că acesta "înainte de-a ajunge la Istru, birui mai întâi pe geţi, care se cred nemuritori", iar despre faptul că au pierdut lupta spune: "măcar că ei sunt cei mai viteji şi cei mai drepţi dintre traci".[6]

D

everwow a raspuns pe 19.02.2012:

Nu am habar.

everwow a raspuns pe 19.02.2012:

Nu am habar.

ale-ella a raspuns pe 19.02.2012:

si eu doar de zamolxis

ralu97ralu a raspuns pe 19.02.2012:

eu stiam doar de zamolxis:|