O contaminare mica la debutul bolii duce la o forma usoara a bolii. O contaminare masiva duce de cele mai multe ori la o forma severa a bolii. E adevarat, depinde si de imunitatea organismului, dar cantitatea de virus este un factor important in forma si evolutia bolii" - medicul Virgil Musta.

Unii cercetatori spun ca sunt implicate si alte celule ale sistemului imunitar, asa-numitele celule T, mobilizate in momentul in care intalnesc molecule ce au "inghitit" virusuri (antigene). Aceste celule T pot fi programate sa lupte pe viitor cu acelasi virus sau cu virusuri similare. Iar studiile sugereaza ca celulele T se activeaza la multi pacienti care lupta cu COVID-19. De asemenea, oamenii care nu se infecteaza s-ar putea sa aiba deja celule protectoare T pentru ca au fost expusi anterior la coronavirusuri similare.

Un studiu recent de la Institutul Karolinska din Suedia, care inca este in procedura de validare, arata ca multi dintre cei care au avut forme usoare sau asimptomatice de COVID-19 au imunitate mediata de celule T, chiar daca nu au putut fi depistati anticorpi. Autorii cred ca aceasta poate preveni sau limita reinfectia, estimand ca o treime dintre oamenii fara simptome de COVID-19 au acest gen de imunitate. Insa nu este clar cum functioneaza si cat de mult ar putea dura efectul.

Sursa: digi24.ro

Ca si la gripa, poate tine de sistemul imunitar, adica daca te prinde cu sistemul imunitar mai slabit isi face de cap. Sistemul imunitar nu baga in seama virusul si se multiplica, cand ajunge sa il bage in seama e prea tarziu si mai rau face.

Probabil tine de ADN, grupa sanguina sau o trasatura speciala a organsmului. Aici poate fi veriga lipsa pe care medicii trebuie sa o descopere, daca se afla de ce o parte din oameni sunt asimptomatici, posibil sa se gaseasca si un remediu.