|
|
|
|
 |
| |
S-a intamplat intr-o zi ca pisica sa se intalneasca
in padure cu vulpoiul;si pentru ca se gandea ca e destept,cu experienta si pretuit de lume,ii vorbi prietenos:
-Buna ziua,draga vulpoiule, ce mai faci, cum iti mai
merge, cum razbati prin vremurile astea scumpe?
Vulpoiul,arogant,o masura din cap pana-n picioare,
nestind daca sa-i raspunda sau nu. In cele din urma
spuse:
-Bietule linge-mustati, neghiob patat, mate-fripte,vanator de soareci! Indraznesti sa ma intrebi pe mine cum
imi merge?Tu ce-ai invatat sa faci, la cate lucruri te
pricepi?
-Ma pricep doar la unul, a raspuns cu modestie pisica.
-Ce lucru este acela?a intrebat vulpoiul.
-Cand ma fugaresc cainii,pot sa ma catar in copac si
astfel ma salvez.
-Asta-i tot? intreba vulpoiul. Eu stiu sa fac mai mult
de o suta de lucruri si, pe deasupra,mai am un sac plin
cu mestesuguri. Nu te mai plange! Vino cu mine,o sa te
invat cum sa-i infrunti pe caini.
Chiar in acel moment,trecu pe acolo un vanator cu
patru caini. Pisica sari spintena intr-un copac si nu
se opri pana-n varf, unde crengile si frunzisul o ascundeau complet.
-Vulpoiule, dezleaga-ti sacul cu mestesuguri! striga
pisica,dar cainii il prinsera deja si-l tineau strans.
-Hei,vulpoiule,striga pisca,te-ai impotmolit in cele
o suta de mestesuguri! Daca te-ai fi priceput sa te cateri ca mine, nu s-ar fi sfarsit cu viata ta.
|
|
|
 |
|
|
|
|
|
