Drumetii treceau si ramaneau locului, puneau mainile la ochi, rasfirau narile sa inghita mireasma nemaisimtita pana atunci, apoi, cu priviri lacome, rupeau cate o floare.

Iar daca aveau cate ceva in mana, aruncau sa tina floarea mai bine. In locul ei rasarea indata alt bobocel si, cat ai clipi, se desfacea. Si alti drumeti treceau, si nu era unul sa nu rupa cate o floare.

Dupa cateva zile trandafirul se mahni: el se-mpodobea si oamenii il despuiau.

1	Pagina 2 din 4	3  4