Si, dupa ce le spuse gandul sau, toate lighioanele incepura sa sara de bucurie, incat ridicara un nor de praf si fulgi, de se speriara si ele.
Intr-o seara pe cand Lebada se plimba pe aleile gradinii, cioara cu pricina ii iesi in cale si dupa ce se tavali de mai multe ori pe jos, ca semn de plecaciune, zise:
- Draga fata, fie-mi iertat ca indraznesc, dar mai toate lighioanele ne-am hotarit sa te alegem ca stapana noastra.
Lebada, mirata de cele auzite, raspunse:
- Dar cum se poate una ca asta ? Nu aveti de stapana pe zana? Si apoi, cum pot eu sa-i iau locul?
- Iti voi spune eu cum - zise cioara - numai daca vrei.
Lebada careia ii convenea de minune aceasta, raspunse:
- Bine, vreau, numai spune-mi cum sa fac.
Atunci cioara urma:
- Fura cheia de argint de la palatul zanei, du-te in turnul cel mai inalt, deschide usa de acolo si intra. Vei vedea o baie de aur plina cu lapte si, daca tu te vei scalda in ea, vei deveni ca zana, iar dansa nu va mai avea nicio putere.
Lebada, ispitita si mandra ca va deveni zana, se duse repede, fura cheia si intra in camera de baie a zanei. Dar n-apuca sa se inmoaie bine in baie, ca se intimpla ceva ciudat.
Vazu cu groaza cum tot trupul i se acoperi cu pene albe, cum mainile i se prefacura in aripi, picioarele in labe ca de gasca iar capul i se prefacu in cioc. Vru sa tipe, dar glasul ii era pitigaiat.
Intelegind ca a fost pedepsita de Dumnezeu pentru mandria si nesocotinta ei, iesi cum putu si isi lua zborul pana se lasa pe un lac...
Si de atunci, pluteste mereu pe ape, caindu-se de greseala pe care a facut-o...
SFARSIT.
