|
Intr-una din zile, ea se hotari sa plece in lume, ca poate va gasi un loc mai bun. Zis si facut. Pandi pana ce toti ai casei erau dusi dupa treburi, se furisa prin fundul gradinii si cand ajunse la drumul mare, o lua la fuga, pana ce iesi afara din sat. Era o zi calda de vara. Lebada mergea pe drumul prafuit, gandindu-se cum alti copii stau fara grije la casele parintilor lor, pe cand ea trebuie sa rataceasca cine stie cat, pana cand va gasi un adapost. La joc nici nu se mai gindea.
Nu dupa mult timp, zari o padure prin care trebuia sa treaca. Ajunsa acolo, ea se aseza pe iarba, sa se racoreasca, iar mai tarziu se afunda printre copaci, sa caute flori si fructe de padure.
Dar, deodata baga de seama ca se insera. Un fior ii strabatu tot corpul. Ce sa faca ? Nu mai gasea drumul si apoi unde sa se duca noaptea? Intunericul se cobora din ce in ce si odata cu dansul, nori grosi si negri prevesteau sosirea unei furtuni. |
