Horoscopul zilei

Berbec
(21 Martie - 20 Aprilie)


Sanatate
Bani
Dragoste

› vrei zodia ta

Cultura generala

Echipa nationala de rugby a Romaniei, supranumita Stejarii, a jucat primul sau meci international in 1919. Jocul de rugby a fost introdus in Romania in 1913.

› vrei mai mult

Bancul zilei

Un roman, ajuns in Franta, isi ia "petit dejuner"-ul
(cafea, croissant, paine, unt si marmelada) cand un
francez, mestecandu-si nelipsita sa guma, se aseaza
langa el. Romanul il ignora in mod vadit, dar in ciuda
acestui lucru, francezul il apostrofeaza:
- Voi painea o mancati toata?
Romanul raspunde, prost dispus:
- Evident.
Francezul facand un balon cu guma:
- Noi nu. In Franta mancam doar miezul. Coaja o adunam intr-un tomberon, o reciclam, o transformam in croissant si o vindem in Romania, continua, cu o strambatura insolenta.
Romanul pastreaza tacerea.
Francezul insista:
- Voi puneti marmelada pe paine?"
Romanul:
- Evident.
Francezul, intorcand guma intre dinti si ranjind,zice:
- Noi nu. In Franta, la micul dejun, noi mancam fructe proaspete, dar punem toate cojile si ramasitele intr-un tomberon, le reciclam, facem marmelada si o vindem in Romania.
Atunci, romanul intreaba:
- Voi francezii faceti sex?
- Bine-nteles! raspunde francezul cu un zambet imens.
- Si ce faceti cu prezervativele folosite?" continua sa intrebe romanul.
- Le aruncam, bine-nteles.
- Noi nu, conchide romanul. In Romania, le strangem intr-un tomberon, le reciclam, le transformam in guma de mestecat si le vindem in Franta.

› vrei mai mult
Versiunea imprimabila

 

- Da' ce-a fost aici, copile?
- Ce sa fie, mamuca? Ia, cum te-ai dus d-ta de-acasa, n-a trecut tocmai mult si iaca cineva s-aude batand la usa si spunand:

Trei iezi cucuieti,
Mamei usa descuieti...

- Si?...
- Si frate-meu cel mare, natang si neastamparat cum il stii, fuga la usa sa deschida.
- S-atunci?...
- Atunci, eu m-am varat iute in horn, si frate-meu cel mijociu sub chersin, iara cel mare, dupa cum iti spun, se da cu nepasare dupa usa si trage zavorul!...
- S-atunci?...
- Atunci, grozavie mare! Nanasul nostru si prietenul d-tale, cumatrul lup, se si arata in prag!
- Cine? Cumatrul meu? El? Care s-a jurat pe parul sau ca nu mi-a sparie copilasii nicioadata?
- Apoi da, mama! Cum vezi, i-a umplut de sparieti!
- Ei las', ca l-oiu invata eu! Daca ma vede ca-s o vaduva sarmana si c-o casa de copii, apoi trebuie sa-si bata joc de casa mea? si pe voi sa va puie la pastrama? Nici o fapta fara plata... Tricalosul si mangositul! Inca se ranjea la mine cateodata si-mi facea cu maseaua... apoi doar eu nu-s de-acelea de care crede el: n-am sarit peste garduri niciodata de cand sunt. Ei, taci, cumatre, ca te-oiu dobzala eu! Cu mine ti-ai pus boii in plug? Apoi, tine minte ca ai sa-i scoti fara coarne!
 - Of, mamuca, of! Mai bine taci si lasa-l in plata lui Dumnezeu! Ca stii ca este o vorba: "Nici pe dracul sa-l vezi, da' nici cruce sa-ti faci!"
- Ba nu, dragul mamei! "Ca pana la Dumnezeu, sfintii iti ieu sufletul". S-apoi tine tu minte, copile, ce-ti spun eu: ca de i-a mai da lui nasul sa mai miroase pe-aici, apoi las'!... Numai tu, sa nu cumva sa te rasufli cuiva, ca sa prinda el de veste.

Si de-atunci cauta si ea vreme cu prilej ca sa faca pe obraz cumatru-sau. Se pune ea pe ganduri si sta in cumpene, cum sa dreaga si ce sa-i faca? "Aha! ia, acu i-am gasit leacul, zise ea in gandul sau. Taci! Ca i-oiu face eu cumatrului una de si-a musca labele!". Aproape de casa ei era o groapa adanca, acolo-i nadejdea caprei.
- La cada cu dubala, cumatre lup, ca nu-i de chip!... Ia, de-acu sa-ncepe fapta: Hai la treaba, cumatrita, ca lupul ti-a dat de lucru! Si asa zicand, pune poalele-n brau, isi sufleca manicele, atata focul si s-apuca de facut bucate. Face ea sarmale, face plachie, face alivenci, face pasca cu smantana si cu oua si fel de fel de bucate. Apoi umple groapa cu jaratic si cu lemne putregaoioase, sa sa arda focul mocnit. Dupa asta asaza o leasa de nuiele numai intinata si niste frunzari peste dansa; peste frunzari toarna tarana si peste tarana asterne o rogojina. Apoi face un scauies de ceara anume pentru lup. Pe urma lasa bucatele la foc sa fearba si se duce prin padure sa caute pe cumatru-sau si sa-l pofteasca la praznic. Merge ea cat merge prin codru, pana ce da de-o prapastie grozava si intunecoasa, si pe-o tiharaie da cu crucea peste lup.

- Buna vremea, cumatro! Da' ce vant te-a abatut pe-aici?
- Buna sa-ti fie inima, cumatre, cum ti-i voia? Ia, nu stiu cine-a fost pe la mine pe-acasa in lipsa mea, ca stiu ca mi-a facut-o buna!