Horoscopul zilei

Balanta
(22 Septembrie - 22 Octombrie)


Din cauza programului incarcat, se poate sa fi neglijat cititul unei carti sau a noutatilor, activitate pe care o faci zilnic. Poti totusi sa recuperezi, daca maine esti mai atent/a.

› vrei zodia ta

Cultura generala

Marea Britanie a fost prima tara care a folosit timbre, incepand cu 1 Mai 1840. De atunci, timbrele din Marea Britanie sunt singurele din lume pe care nu apare numele tarii de origine.

› vrei mai mult

Bancul zilei

i: Care e diferenta intre unu' care cade de la etaju' 10 si unu' care cade de la etajul 1?
R: Ala care cade de la 10 face: AAAAAAAAAAAA...buf, ala care cade de la 1 face: buf...AAAAAAAAAA!!

› vrei mai mult

home : Chestii distractive : Spanzuratoarea

Spanzuratoarea


Wrong: 4 out of 6   # Numar de greseli ramase: 2

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 


Alege o litera de mai jos:

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Chestii distractive

Evenimentele zilei

11 iunie 1948
Se voteaza legea privind nationalizarea principalelor intreprinderi industriale, miniere, bancare, de asigurari si de transport

La 11 iunie 1948 Marea Adunare Nationala voteaza legea privind nationalizarea principalelor intreprinderi industriale, miniere, bancare, de asigurari si de transport (Legea nr. 119). Nationalizarea (sau etatizarea) este o masura politica prin care se face un transfer al proprietatii private in proprietatea statului, o inlocuire a proprietatii private cu proprietatea publica. Este opusul privatizarii. Aceasta masura politica este cunoscuta din Antichitate si a dat nastere domeniului public in Roma Antica. Termenul modern este mai degraba asociat social-democratiei sau nationalismului. Nationalizarea cunoaste epoca sa de aur in Europa intre 1945 si 1973, cand consensul politic care a urmat celui de-al Doilea Razboi Mondial este favorabil nationalizarii sectoarelor strategice din servicii si industrie. O nationalizare masiva a avut loc in toate statele fostului bloc estic, in perioada comunista, printre care si Romania. Sursa: Wikipedia

› vrei mai mult