Distractie
Horoscopul zilei
Cultura generala
Busola indica doar polii magnetici, nu si cei geografici. Nordul geografic este punctul cel mai nordic al Pamantului si e stabilit in urma miscarii de rotatie a Pamantului fiind plasat pe axa de rotatie (Polul Nord). Din acest motiv Nordul geografic e stabil in timp. Nordul magnetic (cel indicat de busola) e stabilit in functie de magnetismul Pamantului (liniile campului magnetic care converg) si nu este stabil in timp; de asemenea, Nordul magnetic NU se afla intr-o pozitie precisa. Polul Nord magnetic se afla la o distanta de aproximativ 1.600 de km mai la sud de cel geografic, in nordul Canadei (Golful Hudson) si se aproximeaza ca s-a miscat mai mult de 1.000 de km catre Siberia, potrivit Universitatii Oregon State. Declinatia se micsoreaza cu aproape 1 grad, la fiecare 7 ani.
› vrei mai multBancul zilei
In timpul primului razboi mondial, regele vizita ranitii din spitale pentru a alina durerile. La un moment dat, intalneste un soldat grav ranit. Regele se aseaza langa patul acestuia si il intreaba:
-Ce ai patit tinere?
-Maiestate, faceam parte din primul pluton ce avea misiunea de a apara localitatea Oituz si la un moment dat am fost atacati de inamic. Intai am fost loviti de artilerie.
-Si atunci te-au macelarit?
-Nu! eu inca rezistam cu grenada-n mana. Apoi ne-a atacat aviatia.
-Si atunci te-au macelarit?
-Nu! eu inca rezistam cu grenada-n mana. Apoi ne-a atacat infanteria.
-Si atunci te-au calcat in picioare!
-Nu!... Mi-a explodat grenada!
Shop Clopotel.ro

home : Chestii distractive : Spanzuratoarea
Spanzuratoarea
# Numar de greseli ramase: 2
D_ _ AS_ AT_ R
Alege o litera de mai jos:
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
T
U
V
W
X
Y
Z
Shop Clopotel.ro

Evenimentele zilei
1 septembrie 1804
Este descoperit unul dintre cei mai mari asteroizi din Centura Principala
La 1 septembrie 1804, Juno, unul dintre cei mai mari asteroizi din Centura Principala, este descoperit de astronomul german, Karl Ludwig Harding. Centura principala se afla in Sistemul Solar intre orbitele lui Jupiter si Marte. Este formata din milioane de corpuri ceresti, care pot fi impartite in trei tipuri: carbonat (tip C), silicat (tip S) si metalic (tip M). In prezent exista cinci mari corpuri ceresti: Pallas, Vesta, Cigia, Juno si cel mai mare corp ceresc: Ceres, care este clasificata ca o planeta pitica cu un diametru de 950 de kilometri. Aceste cinci corpuri ceresti reprezinta mai mult de jumatate din masa centurii principale, echivalent cu doar 4% din masa lunii (0,06% din masa pamantului). Descopera mai multe informatii despre asteroizi in sectiunea Eciclopedia din site-ul clopotel.ro