Distractie
Horoscopul zilei
Cultura generala
Libelula poate vedea in toate directiile. Libelulele au ochii extrem de avansati. Au o vedere la 360 de grade datorita ochilor foarte mari. Ele pot vedea si in spate si astfel pot scapa de pradatori, indiferent de locul de unde vin acestia (chiar si de sub ele, un unghi mort pentru majoritatea insectelor). Mustele, spre exemplu, au in jur de 6.000 de fatete si vedere panoramica, dar o libelula are 30.000 de fatete, mai mult decat orice alta insecta.
› vrei mai multBancul zilei
O mama soacra se arunca in fantana,unul din gineri sare dupa ea si o salveaza.A doua zi ginerele gaseste in fata usii o dacie cu un bilet "De la mama soacra cu multumire".
Soacra il testeaza si pe al doilea ginere ,si acesta sare si o salveaza...a doua zi gaseste si el in fata usii un trabant "De la mama soacra cu multumire"
Sare in fantana ca sa il testeze si pe al treilea ginere.Acesta se gandeste:"Daca primului ginere i-a dat o dacie,celui de-al doilea un trabant,mie imi va da o bicicleta."Nu o salveaza.
A doua zi ginerele gaseste in fata usii un GIP "De la tatal,socru cu multumire".
Shop Clopotel.ro
home : Chestii distractive : Spanzuratoarea
Spanzuratoarea
# Numar de greseli ramase: 1
D_ MAS_ A_ _ _
Alege o litera de mai jos:
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
T
U
V
W
X
Y
Z
Shop Clopotel.ro
Evenimentele zilei
1 septembrie 1804
Este descoperit unul dintre cei mai mari asteroizi din Centura Principala
La 1 septembrie 1804, Juno, unul dintre cei mai mari asteroizi din Centura Principala, este descoperit de astronomul german, Karl Ludwig Harding. Centura principala se afla in Sistemul Solar intre orbitele lui Jupiter si Marte. Este formata din milioane de corpuri ceresti, care pot fi impartite in trei tipuri: carbonat (tip C), silicat (tip S) si metalic (tip M). In prezent exista cinci mari corpuri ceresti: Pallas, Vesta, Cigia, Juno si cel mai mare corp ceresc: Ceres, care este clasificata ca o planeta pitica cu un diametru de 950 de kilometri. Aceste cinci corpuri ceresti reprezinta mai mult de jumatate din masa centurii principale, echivalent cu doar 4% din masa lunii (0,06% din masa pamantului). Descopera mai multe informatii despre asteroizi in sectiunea Eciclopedia din site-ul clopotel.ro