NU DROGURILOR!

Preventia
Programele de preventie actioneaza fie la nivelul colectivitatii - programe generale, fie intr-o populatie selectionata dupa factorii de risc - programe selective, fie focalizat pe persoane ce manifesta deja un risc crescut - programe tintite.

Informatia preventiva despre efectele negative ale consumului de droguri este in concurenta permanenta cu faptul ca tendinta de a se droga este simptomul unor tulburari mai generale, care implica particularitati psihologice foarte bine individualizate, cum sunt: inabilitatile de adaptare; gestionarea insuficienta a hetero- sau autoagresivitatii; inabilitatile de comunicare; dificultatea de a alege, de a decide; sugestibilitatea crescuta la influentele din mediu; incapacitatea de a se confrunta cu stresul si de a rezolva problemele de viata; tendintele hedonice; mecanismele psihologice de autoaparare insuficiente. La acestea se adauga factorii biologici si sociali care induc comportamentul disfunctional de consum.
Daca dificultatile personale amintite mai sus nu pot fi depasite prin comportamentul obisnuit, atunci sunt de dorit, pentru consumator, efecte precum euforia, excitatia, halucinatiile, alterarea perceptiei timpului si spatiului, obtinute prin drogare, ele diminuând sentimentul neadaptarii. Acestea reprezinta o motivatie intrinseca foarte serioasa.[sus...]

Preventia primara se adreseaza celor ce nu prezinta comportament adictiv.
Primul factor de preventie este informarea asupra efectelor negative exercitate de consumul moderat, respectiv de excesul de drog, la care se adauga constientizarea factorilor de risc personali (de exemplu, contagiunea sociala, bagatelizarea efectelor, ignorarea propriilor probleme de adaptare).
Al doilea factor de preventie presupune angajarea prealabila a persoanelor cu risc de consum (mai ales a adolescentilor) in activitati care sa le satisfaca anumite trebuinte psihologice, experiente si sentimente de recompensa morala, pentru ca, ulterior, sa aiba o atitudine de evitare sau de indiferenta fata de tentatia drogurilor. Sugeram astfel de activitati: (a) exercitii de relaxare, dans, sport, antrenare a miscarilor, instruire dietetica si nutritionala (favorizeaza experienta starii de bine fiziologic); (b) masaj, exersarea coordonarii miscarilor, constientizarea echilibrului, pozitiei corpului, controlul micromuscular, inclusiv exprimarea privitor la activitatea sexuala (imbogatesc experienta senzoriala); (c) exercitii de autocunoastere, consiliere psihologica (amplifica experienta emotionala); (d) implicarea in activitati comunitare, in discutii, activitati de grup, vizand increderea in ceilalti si in sine, respectul reciproc, valorile sociale (pentru o experienta sociala corecta); (e) practicarea picturii, muzicii, exprimarii, comunicarii artistice, in general, activitati tip hobby, jocuri, lecturi (pentru a experimenta recompensele intelectuale si creatoare); (f) rugaciune, meditatie, contemplare, literatura religioasa sau filosofica, cursuri de etica si morala pentru clarificarea propriului sistem de valori (pentru a avea experiente spirituale, filosofice).

Al treilea factor este consilierea psihologica a membrilor familiei. Atitudinea adecvata preventiva sau fata de un membru de familie deja suspectat de consum va tine cont de urmatoarele recomandari :

Preventia secundara
In fazele initiale ale consumului, pacientul va fi incurajat sa solicite ajutorul terapeutic pentru a nu progreseza spre dependenta. Psihologii, psihiatrii, asistentii sociali pot fi antrenati pentru a acorda un asemenea ajutor. In prezent, in Romania, acesta este un sector prea putin organizat.
In cazul fazelor initiale este important ca pacientul sa doreasca sa se schimbe si sa nu fie pasiv, trimis la terapie fara voia lui. Chiar si un dependent de drog simte nevoia sa aiba un anumit grad de libertate.[sus...]

Psihoterapia
Terapia medicamentoasa vizeaza dependenta fiziologica.
Nu s-au elaborat metode psihoterapeutice specifice de interventie, ci s-au adaptat tehnici folosite in general. In psihoterapia individuala se utilizeaza tehnici de relaxare progresiva sau metode de management al stresului. In cazurile cand este asociata depresia se va utiliza terapia specifica. Când consumul de drog apare ca o nevoie de separare de familie, de castigare a independentei va fi aplicata psihoterapia de familie.
Psihotereapia de grup este mai dificila pentru ca trebuie controlate negativismul, comportamentele ostentative, provocatoare, recaderile, loialitatea fata de contactele "de strada". Este utila intalnirea cu ex-dependentii de drog. Se recomanda ca grupurile sa fie omogene. [sus...]