Admiterea in clasa a IX-a se schimba din nou

Ministerul Educatiei pregateste o noua schimbare a admiterii in clasa a IX-a. In prezent, absolventii claselor a VIII-a sustin teste nationale in vederea accesului in prima clasa de liceu, insa, din 2006/2007, vor fi alte criterii de admitere. Concret, elevii vor sustine, incepand din clasa a VI-a, teste unice, elaborate de Serviciul National de Evaluare si Examinare.

Repartizarea la liceu se va face pe baza notelor obtinute la aceste teste, in clasele a VI-a, a VII-a si a VIII-a si pe baza mediei generale a claselor V-VIII, au informat surse oficiale din Ministerul Educatiei. De la Legea Instructiunii a lui Cuza, data in 1864, si pana astazi, admiterea in liceu s-a schimbat de zeci de ori.

Numai in ultimul deceniu au avut loc cinci schimbari ale modalitatii de admitere, care i-au ametit cu totul pe elevi si pe parinti.

Evolutia admiterii de la Cuza incoace
* In 1864, instructiunea secundara cuprindea: liceele, gimnaziile si seminariile, scolile reale, de bele-arte, profesionale si scolile secundare de fete. Liceele erau compuse atunci din sapte clase, iar gimnaziile din patru, coincizand cu primele clase de liceu. Se dadea examen de admitere doar in situatia in care absolventul invatamantului primar venea de la o scoala privata.

Pentru ceilalti, conditiile de "admisiune" erau: "etatea de zece ani cel putin si cunoscinta claselor primare". Se puteau inscrie, asadar, fara examen doar cei care aveau atestate de la scolile publice. Daca veneau de la scoli private, "scolarii se vor supune la un examen ce se va tine inaintea unei comisiuni compuse de trei profesori numiti de director" (art. 122).

In plus, ca sa se inscrie, elevii trebuia sa se prezinte la director "cu parintele, tutorele sau patronul sau". Daca liceele si gimnaziile erau destinate a instrui baieti, reprezentantele sexului frumos aveau posibilitatea sa invete carte in asa-numitele "scoli secundare de fete", compuse din cinci clase.

Nici vorba de admitere, insa solicitantele nu trebuia sa depaseasca 10-12 ani si sa aiba "cel putin cunoscintele obligatore".
* "Legea asupra invatamantului secundar si superior", publicata in Monitorul Oficial in 1898, indica la primul articol ca "invatamantul secundar se da: pentru baeti in gimnasii si licee, pentru fete in scolele secundare de fete de gradul I si II". De-acum inainte, liceul este compus din opt clase, si nu din sapte. Situatia gimnaziilor ramane neschimbata: patru ani.

Scolile de fete se impart acum in doua categorii: scoli secundare de gradul I (de cinci ani) si scoli secundare de gradul II (de patru ani), in ultimele fiind primite, prin concurs, absolventele primelor patru clase ale scolilor de gradul I. "Pentru a fi inscrisi in clasa I (n.r.

- de liceu, gimnaziu, scoala secundara), scolarii vor trebui sa posede certificatul de absolvire a invatamantului primar si sa aiba varsta de 11 ani cel putin", se precizeaza la art. 15. Nu se da examen, chiar daca numarul celor care depun cereri de inscriere depaseste numarul de locuri.

Daca se intampla asta, "se vor admite, pana la concurenta locurilor disponibile, numai candidatii cari, in certificatul lor de absolvire a cursului primar, vor avea, la promotiunea din ultima clasa primara, nota medie anuala cea mai mare la limba romana si la aritmetica".
* Se revine la cele sapte clase de liceu, o data cu "Legea asupra invatamantului secundar si superior", publicata in Monitorul Oficial in 1900. Situatia gimnaziului ramane identica. Se mentine si impartirea scolilor secundare de fete. Cu o observatie: nu mai exista posibilitatea de a urma scoala de gradul II in prelungirea celei de gradul I. Ori o urmezi pe una, ori pe cealalta.

Astfel, scolile de gradul I erau de cinci ani, iar cele de gradul II - de sapte ani. E introdus acum si un examen de admitere in invatamantul secundar, in cazul in care "numerul de cereri cari indeplinesc aceste conditii [certificat de absolvire al invatamantului primar si varsta de 10-12 ani] trece peste numerul locurilor disponibile".

Toti doritorii sunt supusi de-acum unui "concurs asupra limbei romane si aritmeticei din ultima clasa si se vor inscrie numai cei clasati anteiu". Erau exceptati doar candidatii cu certificate de absolvire cu media minimum 8 in ultimele doua clase. Daca numarul lor era mai mare decat numarul locurilor disponibile, se organiza concurs intre ei.
* O data cu "Legea asupra invatamantului secundar si superior" din 1912 se revine la liceul cu opt clase, dar cu sectiune reala si sectiune clasica. Structura scolilor secundare de fete cunoaste o noua modificare.

Scolile secundare de gradul I raman, ca durata, la cinci ani, cu precizarea ca "vor urma clasa V (complementara) elevele cari nu pot continua studile la scoala secundara de gradul II". Pentru cele doritoare, exista posibilitatea continuarii studiilor cu inca patru ani, la scoala de gradul II, cu cele doua sectiuni infiintate: clasico-moderna si moderna.

Admiterea pe sectii se face diferentiat: "in clasa V clasico-moderna se vor primi - in limita locurilor disponibile - absolvente a patru clase de scoala secundara de gradul I, pe baza unei selectionari, ale carei modalitati se vor prevedea in regulament. In clasa V moderna se vor primi oricare dintre absolventele a patru clase de scoala secundara de gradul I".

Doar daca numarul cererilor depaseste numarul locurilor, se va organiza o "selectionare", tot pe baza unui regulament. Dificultatea accederii la sectia clasico-moderna era motivata de faptul ca doar absolvirea acesteia oferea dreptul elevei de a urma aceleasi studii superioare ca si absolventii sectiei clasice a liceelor.

La modul general, admiterea in prima clasa a invatamantului secundar nu se modifica mult fata de cele prevazute in legea din 1900: certificat de absolvire, varsta de 11 ani cel putin, eliminarea exceptiei celor cu media de minimum 8, concurs la limba romana si aritmetica din ultima clasa primara, la care participa toti cei inscrisi daca locurile nu fac fata cererii.

Un examen de admitere propriu-zis are loc la trecerea in clasa a V-a de liceu si la accederea in scoala secundara de gradul II, "in scopul selectionarii celor mai bine pregatiti absolventi ai cursului inferior".

"Examenul va consta din probe generale asupra materiilor fundamentale: limba romana, istoria romanilor sau geografia Romaniei si din probe speciale in legatura cu categoria scoalei sau a sectiunii pentru care concureaza elevul" (art.19B).
* "Legea pentru invatamantul secundar din 1928" face trecerea catre invatamantul din zilele noastre: liceul urmeaza gimnaziului sau, altfel spus, "cand scoala secundara functioneaza numai cu ciclul inferior se numeste gimnaziu; cand ea functioneaza numai cu ciclul superior sau cu amandoua ciclurile unite se numeste liceu", cu mentiunea ca sunt doar trei clase gimnaziale - I, II, III, iar

clasele de liceu patru - IV, V, VI, VII. Desi denumirea este aceeasi - gimnaziu, liceu - impartirea pe sexe se pastreaza.

Daca inscrierea elevilor in prima clasa de gimnaziu se face pe baza adeverintei de terminare a primelor patru clase primare (cu examen de admitere, daca e surplus de cerere), "inscrierea in prima clasa a liceului (clasa IV) - scoale de Stat sau particulare - se va face numai pe baza depunerii unui examen de admitere. [...

] Examenul consta din probe asupra materiilor fundamentale: limba romana, istoria romanilor, geografia Romaniei, matematicile si limba franceza. Acest examen se va tine numai la liceele Statului pentru toti elevii cari doresc sa se inscrie in clasa I-a (clasa IV) a liceului". Importanta este precizarea cum ca "nota-medie pentru reusita la acest examen va fi cel putin 6.

Elevii reusiti la examenul de admitere, tinut la scoalele de Stat si cari nu au loc in scoala la care au depus examenul, au dreptul de a se inscrie in alte licee ale Statului unde se vor gasi locuri libere".
* Si vine si reforma din 1948: conform Decretului 1383 din luna august, invatamantul elementar e de sapte ani si cel mediu, de patru ani, cuprinzand mai multe tipuri de scoli: licee, scoli profesionale, scoli tehnice, scoli pedagogice.

Decretul e lacunar, cat priveste modalitatea de examinare: "pot urma invatamantul mediu de orice tip absolventii invatamantului elementar, care au reusit la examenul de admitere".
* Invatamantul mediu devine "invatamant liceal" o data cu "Legea privind invatamantul in Republica Socialista Romania" din 1968, invatamant care se realizeaza prin licee de cultura generala si prin licee de specialitate.

"Elevii care au promovat clasa a VIII-a a scolii generale [din cele zece, cate are in total] pot continua studiile la liceele de cultura generala [avand sectii cu caracter real sau umanist] sau la liceele de specialitate". In cazul ambelor categorii de licee, se organizeaza examen de admitere, "in conditiile stabilite de Ministerul Invatamantului".

Legea nu ofera mai multe detalii cat priveste continutul concursului, completata fiind, probabil, de vreun ordin al ministrului.
* "Legea educatiei si invatamantului" din 1978 introduce cele doua trepte: "treapta I - clasele IX - X si treapta a II-a, clasele XI - XII, la cursurile de zi, si clasele XI - XIII, la cursurile serale". Si asa cum se indica la art. 40, "in clasa a IX-a se inscriu fara concurs toti absolventii invatamantului gimnazial".

Dar, in cazul in care numarul elevilor depaseste numarul locurilor stabilite pentru fiecare unitate de invatamant, "inscrierea in clasa a IX-a se face pe baza verificarii cunostintelor si aptitudinilor acestora", potrivit unor norme elaborate de minister.

Concursul propriu-zis apare la admiterea in treapta a II-a de liceu, dar legea face trimitere, iarasi, la niste norme pe care le stabileste ministerul.
* Dupa '89, schimbarile modalitatii de admitere s-au succedat cu o repeziciune uimitoare. Daca in prima faza se intra la liceu pe baza unui examen de admitere (Romana, Matematica si, eventual, probe de aptitudini), Legea invatamantului din 1995, republicata in Monitorul Oficial in 1996, anunta introducerea examenului de capacitate, ce avea sa se produca, insa, abia in 1999. Conform art.

22, examenul urma sa se dea la Romana, Matematica, Istorie sau Geografie, la care sa se adauge limba materna, pentru reprezentantii minoritatilor nationale.

Pe langa sustinerea "capacitatii", absolventii de gimnaziu dadeau si examen de admitere, compus din proba scrisa la Romana (toata lumea), proba scrisa la Limba materna (pentru minoritari), proba scrisa la Matematica sau la o alta disciplina la alegere din profilul liceului (pentru profilurile teoretic-umanist, teologic, de arta si sportiv) si probe de aptitudini pentru anumite tipuri de licee.

In 2000, s-a renuntat la examenul scris de admitere si s-a mentinut Capacitatea, dar cu trei probe: Romana, Matematica, Istorie sau Geografie. A inceput de-atunci sa se ia in considerare media anilor de gimnaziu.

Si in 2000, si in 2001, admiterea in licee si scoli profesionale s-a facut fara examen, pe baza mediei de la examenul de capacitate, cu o pondere de 75%, si a mediei de absolvire a claselor V-VIII, cu o pondere de 25% in calculul mediei finale.

Admiterea 2002 s-a facut in alt fel: s-a pastrat modalitatea de calcul a mediei de admitere, dar s-a introdus repartizarea computerizata, renuntandu-se la mai multele etape de repartizare, in functie de categoriile de medii. Ca prin minune, in 2003 nu se mai schimba nimic.

Modificarea vine "abia" in 2004, cand "Capacitatea" se transforma in "Teste Nationale", care cantaresc mai putin (50%) in ponderea mediei finale de admitere.

Sursa: Adevarul

---