Pentru Scoala
Horoscopul zilei
Capricorn
(21 Decembrie - 19 Ianuarie)
Azi simti ca toata lumea este a ta, esti plin/a de multa energie pozitiva. Pe seara, vei avea musafiri, niste rude indepartate pe care nu le-ai mai vazut demult.
› vrei zodia taCultura generala
Lupul este un animal foarte social, traind de cele mai multe ori toata viata in aceeasi haita.
› vrei mai multBancul zilei
un liliac: tu ai vazut vaca aia de acolo? Acum nu mai e, am mancat-o eu.
alt liliac: tu ai vazut calul care era acolo? Acum nu mai e, l-am mancat eu.
al treilea liliac (plin de sange): vezi turnul bisericii de acolo? Eu nu l-am vazut!!!
Shop Clopotel.ro
169.99 RON
| Versiune pentru imprimare |
ZburatorulVezi, mama, ce ma doare! si pieptul mi se bate,Multimi de vinetele pe san mi se ivesc; Un foc s-aprinde-n mine, racori ma iau la spate, Imi ard buzele, mama, obrajii-mi se palesc! Ah! inima-mi zvacneste!... si zboara de la mine! Imi cere... nu-s' ce-mi cere! si nu stiu ce i-as da: Si cald, si rece, uite, ca-mi furnica prin vine, In brate n-am nimica si parca am ceva; Ca uite, ma vezi, mama? asa se-ncruciseaza, Si nici nu prinz de veste cand singura ma strang Si tremur de nesatiu, si ochii-mi vapaiaza, Pornesc dintr-insii lacrimi, si plang, maicuta, plang. Ia pune mana, mama, — pe frunte, ce sudoare! Obrajii... unul arde si altul mi-a racit! Un nod colea m-apuca, ici coasta rau ma doare; In trup o piroteala de tot m-a stapanit. Oar' ce sa fie asta? Intreaba pe bunica: O sti vrun leac ea doara... o fi vrun zburator. Ori aide l-alde baba Comana, ori Sorica, Ori du-te la mos popa, ori mergi la vrajitor. Si unul sa se roage, ca poate ma dezleaga; Matusile cu bobii fac multe si desfac; Si vrajitorul ala si apele incheaga; Alearga la ei, mama, ca doar mi-or da de leac. De cum se face ziua si scot manzat-afara S-o man pe potecuta la iarba colea-n crang, Vezi, catu-i ziulita, si zi acum de vara, Un dor nespus m-apuca, si plang, maicuta, plang. Brandusa paste iarba la umbra langa mine, La raulet s-adapa, pe maluri pribegind; Zau, nu stiu cand se duce, ca ma trezesc cand vine, Si simt ca misca tufa, aud crangul trosnind. Atunci inima-mi bate si sar ca din visare, Si parc-astept... pe cine? si pare c-a sosit. Acest fel toata viata-mi e lunga asteptare, Si nu soseste nimeni!... Ce chin nesuferit! In arsita caldurii, cand vantulet adie, Cand plopul a sa frunza o tremura usor Si-n tot crangul o soapta s-ardica si-l invie, Eu parca-mi aud scrisul pe sus cu vantu-n zbor; Si cand imi misca topul, cosita se ridica, Ma sperii, dar imi place — prin vine un fior Imi fulgera si-mi zice: "Desteapta-te, Florica, Sunt eu, vin sa te mangai..." Dar e un vant usor! Oar' ce sa fie asta? Intreaba pe bunica: O sti vrun leac ea doara... o fi vrun zburator; Ori aide l-alde baba Comana, ori Sorica, Ori du-te la mos popa, ori mergi la vrajitor." Asa plangea Florica si, biet, isi spunea dorul Pe prispa langa ma-sa, s-obida o neca; Junicea-n batatura mugea, cata oborul, Si ma-sa sta pe ganduri, si fata suspina. Era in murgul serii si soarele sfintise; A puturilor cumpeni tipand parca chemau A satului cireada, ce greu, mereu sosise, Si vitele muginde la jgheab intins paseau. Dar altele-adapate trageau in batatura, In gemete de muma viteii lor strigau; Vibra al serii aer de tauri grea murmura; Zglobii sarind viteii la uger alergau. S-astampara ast zgomot, s-a laptelui fantana Incepe sa s-auda ca soapta in susur, Cand ugerul se lasa sub fecioreasca mana Si prunca vitelusa tot tremura-mprejur. Incep a luci stele rand una cate una Si focuri in tot satul incep a se vedea; Tarzie asta-seara rasare-acum si luna, Si, cobe, cateodata tot cade cate-o stea. Dar campul si argeaua campeanul osteneste Si dup-o cina scurta si somnul a sosit. Tacere pretutindeni acuma stapaneste, Si latratorii numai s-aud necontenit. E noapte nalta, nalta; din mijlocul tariei Vesmantul sau cel negru, de stele semanat, Destins cuprinde lumea, ce-n bratele somniei Viseaza cate-aievea desteapta n-a visat. Tacere este totul si nemiscare plina: Incantec sau descantec pe lume s-a lasat; Nici frunza nu se misca, nici vantul nu suspina, Si apele dorm duse, si morile au stat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . "Dar ce lumina iute ca fulger trecatoare Din miazanoapte scapa cu urme de scantei? Vro stea mai cade iara? vrun imparat mai moare? Ori e--sa nu mai fie! — vro pacoste de zmei? Tot zmeu a fost, surato. Vazusi, impelitatu, Ca tinta l-alde Floarea in clipa strabatu! Si drept pe cos, leicuta! ce n-ai gandi, spurcatu! Inchina-te, surato! — Vazutu-l-ai si tu? Balaur de lumina cu coada-nflacarata, Si-pietre nestemate lucea pe el ca foc. Spun, soro, c-ar fi june cu dragoste curata; Dar lipsa d-a lui dragosti! departe de ast loc! Pandeste, bata-l crucea! si-n somn colea mi-ti vine Ca brad un flacaiandru, si tras ca prin inel, Balai, cu parul d-aur! dar slabele lui vine N-au nici un pic de sange, s-un nas --ca vai de el! O! biata fetisoara! mi-e mila de Florica Cum o fi chinuind-o! vezi, d-aia a slabit Si s-a palit copila! ce bine-a zis bunica: Sa fuga fata mare de focul de iubit! Ca-ncepe de viseaza, si visu-n lipitura Incepe-a se preface, si lipitura-n zmeu, Si ce-i mai faci pe urma? ca nici descantatura, Nici rugi nu te mai scapa, fereasca Dumnezeu! |