Pentru Scoala
Horoscopul zilei
Cultura generala
La 13 martie 1781 astronomul englez Sir William Herschel a descoperit planeta Georgium Sidus, cunoscuta ulterior sub denumirea de Uranus.
› vrei mai multBancul zilei
La bar
Un beat turta sta pe bordura in fata unui bar. Un strain il intreaba daca ii este rau sau daca nu se poate ridica. Beatul raspunde:
- Hei! Stii tu cine-s eu?
- Nu! Cine?
- Isus Cristos...si ti-o pot dovedi. Vino cu mine!
Intra in bar si strainul dupa el.
Barmanul il vede pe betiv si zice suparat:
- Isuse! Iar esti aici...
Shop Clopotel.ro
15.51 RON
| Versiune pentru imprimare |
PrahovaDin pamant, din locuintaMamei tale, iesi zambind, Prahova! Si stai mirata Si te tremura dorinta Sa vezi lumea cu lumina! Inima de plans ti-e plina; Ochii tai spre soare cata Si-ai tai ochi mai vii s-aprind. In pamant cat e de rece Si-n pamant nu vezi nimic - Nu te mai intoarce-acasa! Eu pe drum te voi petrece Cu povesti si cu povete, Voi canta a ta frumsete! Lasa lumea ta, o lasa, Tu frumoasa, eu voinic! Vino-ncet pe-aici, iubita! Ada mana, sa nu cazi Peste pietrele din cale! Tu tresari de fericita Si-mbatata de viata; Soarele-ti rasare-n fata - Haid-acum fugind la vale Printre soptitorii brazi. Ce frumos se-mbraca dealul Cu flori rosii pe-unde treci! Iti intampina sosirea Muntii ce despart Ardealul, Codrii vechi si plini de noapte, Luncile cu mii de soapte. Razi cu hohot la privirea Negurosilor Buceci? Uite-acum cat esti de mare, Uite ce frumoasa esti! Tu, salbatico-ntre fete, Iata sate-acum in zare, Prahova, sa fii cuminte! Tine cumpat la cuvinte, Stai si pune-ti flori in plete, Mai frumos sa te gatesti. Potriveste-ti parul bine; Strange mijlocelul tau, Pieptul plin ca sa-ti rasara! S-or uita flacai la tine, Si copile tinerele: Sa vorbesti frumos cu ele, Sa nu-ti scoata vorba-n tara Ca tu esti crescuta rau! Iata satul! E Azuga. Tu auzi acum intai Dulce vuiet de vioara - Haid,-iubito, haidí cu fuga, Sa jucam si noi chindia! Cum te-aprinde veselia Si cum joci tu de usoara, Si-ai voi sa tot ramai! Dar te mana-n lume dorul Sa vezi lumea! Si tu fugi Si te pierzi visand cu gandul. Vesela-ti mladii trupsorul Si la brau pui flori de vita, Flori de crang pui in cosita Si pe-alesul tau visandu-l Treci prin vai, cu blande rugi. Dar auzi! E plin pamantul De rasunete! Pe loc Un balaur cat un munte Vine-nfiorat ca vantul Cu o suta de picioare - Cu mugiri suieratoare, Si-i c-un ochi de foc in frunte Si pe nari el varsa foc! Prahova navalnic sare, Nestiind aceasta ce-i. Pletele-i raman razlete, Ochii plini de spaima-i are Si cu pieptul gol s-arunca Peste linistita lunca - Parul ei sunt valuri crete, Spuma alba-i pieptul ei! Te-ai speriat, frumoasa fata, Galbena ce te-ai facut! A fost tren, n-a fost balaur! Plangi acum si, rusinata, Pieptul plin, vadita taina, Ti-l ascunzi sub larga haina Si dai parului de aur Tot repaosul pierdut. Dar tu uiti curand! Si iara Salti pe netedele lunci, Si cu rasuri repetate, Vesela din cale-afara, Iai campiile de-a latul, Si cand vezi deoparte satul Bati in palme si pe spate Capul gingas ti-l arunci. Iat-o! Pe sub rapi inalte, Ea cu hohote adanci Fuge, parca-i urmarita; Strange pieptul sa nu-i salte Si pe dupa stanci dispare - Si tarziu, departe-n zare, Lenesa si obosita, Iese iar de dupa stanci. Cateodata, manioasa, Spumegand la cotituri, Te azvarli vuind la vale - Dar asa esti mai frumoasa! Ochii negri ti-i intuneci; Si salbatica aluneci; De-al tau vuiet gem in cale Lunistitele paduri. Stai! Tu simti un tremur rece! Caraimanul, pana-n nori, Sta pandind in cap sa-ti cada Pe sub el daca vei trece! Uite, parca-l misca vantul! Sa ne-ajute Domnul sfantul! Uite-acum, sa nu ne vada - Am scapat! dar ce fiori! Dar de ce-ti astamperi pasul? Prahova, de ce te miri? De ce vezi, iti moare mintea Si-ti intinereste glasul - Iata, vilele razlete Cu ciudate turnulete! Tu te-nchini pe dinaintea Invechitei manastiri. Vezi castelul in lumina; Brazi trasniti pe dansul cad. Si sub codru, visatoare, Trece-n ganduri o regina Palida - e Carmen Sylva! Al ei nume pomeni-l-va Codru-n veci, c-a fost sub soare Doamna codrilor de brad. Sa plecam, frumoasa fata, Sa plecam, ca zabovim! Iata, Prahovita-n vale, Ca si tine-o alintata, Pribegind cu doru-i volnic! Iata. Campina pe colnic, Si Doftana-ti iese-n cale - Si noi tot calatorim. Si-acum trenul cand mai vine Nu te temi! Cu el in pas Fugi alaturi, salti nebuna, Razi de el, si el de tine! El usor si tu usoara - Dar el zboara, zboara, zboara, Si prin vai departe suna Batjocoritoru-i glas. Dar ce ai, frumoasa fata, De ce-ti bate pieptul des? Prahova, dupa movila Pentru ce te-opresti mirata Si pleci ochii? Colo-n zare Un flacau frumos rasare, E Teleajenul, copila, Simti ca este-al tau ales. Semne el cu mana-ti face; Tu rosesti razand mereu, Si razand te-neaca plansul. Prahova, te las in pace! Nu mai ceri a mea-nsotire, Te-am adus pana la mire: Mana-n mana tu cu dansul Sa plecati cu Dumnezeu! |