Pentru Scoala
Horoscopul zilei
Cultura generala
Mausoleul din Halicarnas a fost distrus de cutremur in anul 1494.
› vrei mai multBancul zilei
Doi ardeleni la oras, cazati intr-un hotel, la etajul 20. Liftul
nu functioneaza. Se apuca ei sa urce pe scari. Pe la etajul 5, Ion
catre Gheorghe:
- Gheo, am sa iti zic ceva...
- Lasa-ma in amaraciunea mea, imi zici cand ajungem sus.
Dupa inca vreo 7 etaje, Ion:
- Gheo, trebe sa-ti zic ceva...
- Lasa-ma, Ioane, imi zici cand ajungem. Acu\' lasa-ma in pace!
In fata usii, Gheorghe catre Ion:
- Ia zi acum ce voiai sa-mi zici.
- Am uitat cheia la receptie!
Se apuca ei sa coboare. Dupa vreo 5 etaje, Ion vrea sa zica ceva.
- Lasa-ma in pace. Imi zici jos!
Dupa alte 7 etaje, Ion vrea sa spuna ceva, Gheorghe enervat il
opreste. Ajung sleiti la receptie, Ion:
- Mai, Gheo, tu chiar nu stii de gluma???!!
Shop Clopotel.ro

Versiune pentru imprimare |
NinaDupa atata cochetarieSi necredinta si viclenie, In sfarsit, Nino, simt ca traiesc. Inima-mi astazi e izbavita D-acea robie nesuferita; Mai mult asupra-mi nu m-amagesc. S-a stins in mine flacara toata: Sub o manie neadevarata Mai mult amorul nu e ascuns. Daca in lipsa-ti esti pomenita, Sau inainte-mi de esti slavita, De tulburare nu sunt patruns. Eu dor m in pace fara de tine; Cand deschid ochii, cand ziua vine, Nu esti dorinta-mi cea mai dintai. Nu-mi mai insufli nici o gandire; Fara placere, fara mahnire Te las, te-ntampin, ma duc cand vii. Nici ale mele lacrimi trecute, Nici suvenire dulci si placute Nu pot a face sa te doresc. Cat mi-esti de scumpa poti vedea bine: Fara de pizma, acum de tine Chiar cu rivalu-mi pot sa vorbesc. Fii cat de mandra, fii nempacata, A ta mandrie e nensemnata Ca si blandetea ce ai avea. Nu-mi zic nimica vorbele tale, Si nici ochii-ti nu mai au cale Ca sa patrunza-n inima mea. La al tau zambet, l-a ta manie A mea mahnire sau bucurie Nu pot nici creste, nici a slabi. Cranguri stufoase, pesteri tacute, Fara de tine imi sunt placute Si iar cu tine pot a nu-mi fi. Tu-mi pari frumoasa ca s-altadata, Dar mai mult nu esti Nina ce-odata Desavarsita eu o vedeam. Dreapta gandire, ce tarziu vine, Azi ma invata si vaz in tine Greseli ce gratii atunci numeam. Cand zdrobii lantul robiei mele, Doamne! ce lupta, ce chinuri grele! In mana mortii credeam a fi. Dar in nevoie, cand omul are Curaj statornic, pentr u scapare Ce rau nu poate a suferi? Asa din cursa primejdioasa O pasarica simpla, fricoasa, Prilej sa scape cand a gasit, Pierzandu-si pene, ia masuri bune Si-nvatatura de-ntelepciune Sa se fereasca de ce-a patit. Tu crezi ca poate tot te slaveste Acela care inca vorbeste De niste chinuri ce a cercat; Dar insa astfel scapand din mare Corabier ul fara-ncetare Spune-n ce valuri el s-a aflat. Acel razboinic ce biruieste Dupa izbanda ne povesteste Prin ce primejdii el a trecut; Si robul slobod, dupa robie, La toti arata cu bucurie Lantul in care ani a zacut. Iti arat starea-mi fara sfiala; Vorbele mele n-au indoiala, Ca sunt zadarnici sa nu gandesti; Si orice-ai zice, fara-osebire, Deloc nu-mi pasa, n-am multumire Si stiu de mine ce fel vorbesti. Nici frumusetea-ti prea laudata, Nici viclenia-ti n-or gasi-ndata Amorez astfel cum ma falesc. Te pierd, dar soarta-mi rea nu imi pare, Caci eu o alta inselatoare Mai cu lesnire pot sa gasesc. (I |