Pentru Scoala
Horoscopul zilei
Cultura generala
Constantin Brancoveanu a fost executat la Constantinopol impreuna cei 4 fii ai sai avand 9 capete de acuzare: 1. Era acuzat de corespondenta secreta cu Austria, Moscova, Polonia si Venetia si de faptul ca transmitea acestora stiri despre turci. 2. Era de asemenea invinuit pentru diploma austriaca prin care era declarat principe al Sfantului Imperiu Roman; 3. Pentru saracirea tarii in dauna imbogatirii sale; 4. Pentru ca locuia la Targoviste 6 pana la 7 luni pe an, aducand astfel pagube Bucurestilor; 5. Pentru ca cumparase multe mosii, pregatind pe una construirea unui mare palat; 6. Pentru sumele depuse la Viena si Venetia 7. Fuga lui Toma Cantacuzino din 1711 ar fi fost cu acordul sau; 8. Pentru ca isi cumparase din Viena instrumente muzicale pe care nici sultanul nu le poseda; 9. Pentru ca a batut in Transilvania monede de aur.
› vrei mai multBancul zilei
Vine iepurasul la cofetarie:
-Domnule cofetar, aveti 10 torturi?
-Nu, nu avem.
A doua zi: -Domnule cofetar aveti 10 torturi?
-Nu, nu avem.
Vine iepurasul a treia zi: -Domnule cofetar, aveti 10 torturi?
-Da, avem.
-Dati-mi si mie unul.
Shop Clopotel.ro
| Versiune pentru imprimare |
La elviraD-ajuns! Nu mai chem soarta; nici lacrimi, nici suspineN-au imblanzit destinul; si ora mi-a sunat! Cantarea mea din urma si lira-mi a-ntonat. Dar canta, a mea lira, accentele-ti sunt line. Vezi colo unde raul suspina trecator Sub salcea plangatoare ce trist se despleteste, E neted locu-acuma si iarba verde creste; Iar maine...-o movilita, o piatra... sub ea, dor. Ici trista filomela si tineri pasarele Sub salcia umbroasa din svol se vor lasa E pace; si repaos, racoare vor af la Si ma va plange vocea duioasei turturele. Caci p-a mea piatra muta adesea va veni A-si racori durerea la unda-nseninata, Si-n jurul lirei mele, de ramuri atarnata, Al sau cuib solitariu si vaduv a-si cladi. Caci am iubit ca dansa, si calda mea tarana De focul meu va arde, mormantu-mi va salta: Dasupra-i pasarela cu dor va repeta Suspinele-ti ardente aci langa fantana. E noapte-a mea dilecta, caci ziua-mi a apus. Cand luna bland, senina prin frunze va patrunde Si lin se va rasfrange jos, colo, p-ale unde Si cand adie mistic zefiru-n svol pe sus, Cu valul alb ca gazul, cu manta onduioasa, Cu parul tau de aur ca raze rasfirat, Vin', scumpa mea Elvira, si sanu-ti infocat Lipeste-l d-asta lira si muta, si duioasa. Cu degetu-ti de roze, d-albetea unui crin, Desteapta-n ea un sunet, Elvira-namorata; Cu-acel sunet imita pe coarda-nfiorata Cantarea mea din urma si ultimul suspin. Eu, desteptat d-ast sunet din lunga-mi lunga pace, In saltul de viata pe loc m-oi avanta, Ca spirit al credintei in juru-ti voi svola, Cu-a ta credinta-ndata intr-una ma voi face. Si-n sacra mea ardoare ferice voi sorbi Acele fierbinti lacrimi, a ochilor rouare; Cu tine dimpreuna voi intona cantare Ca-n asta de pe ur ma a despartirii zi. |