Pentru Scoala
Horoscopul zilei
Cultura generala
Drahma de argint in greutate de 8 grame, emisa de orasul grecesc Histria in anul 480 i.Hr este cea mai veche moneda atestata pe teritoriul romanesc.
› vrei mai multBancul zilei
O familie de sadici pleaca la plimbare cu masina.La un moment dat, tatal, care era la volan, vede un card de gaini. Calca acceleratia, trece prin mijlocul lor,burataceste gainile in toate directiile.
-Bravo, taticule! Cool! N-am mai vazut asa ceva!zic copii.
Mai merg ei cat mai merg si dau peste un porc.
-Super! striga copii intr-un glas.Cum l-a omorat!
Mai merg cat mai merg si, la un moment dat, tatal rateaza o curba si se opresc in pom. In afara de mama, care sare prin parbriz, nimeni nu pateste nimic.
-Misto taticule! Ai vazut cu ai aruncat-o pe mama prin geam?
Fata, in schimb, plangea de nu mai putea.
-Ce-i fata tatii,de ce plangi? Iti pare rau dupa maicata?
-Nu,taticule! Da' eu atipisem si n-am vazut nimic!
Shop Clopotel.ro
| Versiune pentru imprimare |
DorobantulStrecurati prin plumbi si sabii, dorobantii drum deschid.Inimosi s-azvarl prin santuri si de-a valma sar pe zid. Si era prin sant pierire si vazduhul tremura, Iar dincolo, prin reduta, moartea cea de veci era. Tropot de picioare multe, fum si abur ca-ntr-un iad, Vuiet cum il fac prin balta cei ce-aluneca si cad. Dar roiau mereu flacaii rasariti ca din pamant, Valuri ce-necau reduta, scufundandu-se-n mormant. Unul singur in roirea de viteji, un dorobant, Zabovea trudit pe-o scara, rasarit si el din sant. Cei sositi, cu scari, in juru-i isi faceau in graba rost Si treceau, urmandu-i altii, iar el tot pe unde-a fost. Apucase strans cu dreapta parapetul, ca-n asalt, Dar era prea slab, pesemne, zidul lunecos si nalt. Iat-un capitan, din urma, aducand in foc pe-ai lui, Da de el. Cu sarg, baiete! Ce-ntarzii de nu te sui? El abia-si intoarce capul. N-am putere sa ma urc. Ma trudesc cu stanga numai! Bata-l Dumnezeu de turc! Tii la san, se vede, dreapta! Pune dreapta! N-o tinea. Cum n-as pune-o, si-i sub scara! Uite-o, stai sa calci pe ea. Ajutandu-i capitanul, el se nalta-ncet, incet, Da un chiot si se nalta, rasarind pe parapet. Vede jos incaierarea luptatorilor voinici, Un amestec orb ca-n cuibul rascolitelor furnici. El inalta-n vant chipiul, strig-un nume drag si sfant Si-apoi sare de pe ziduri, in reduta si-n mormant. Ea era pamant al nostru, smuls din sufletul turcesc, Si voia si el sa moara pe pamantul romanesc! |