Pentru Scoala

Horoscopul zilei

Rac
(22 Iunie - 22 Iulie)


Azi vei primi o mustrare din partea parintilor, iar daca te lasi condus de emotii, s-ar putea sa ratezi esentialul. Parintii nu-ti doresc raul, ei sunt doar atenti la detalii si iti doresc tot ce e mai bine pentru tine.

› vrei zodia ta

Cultura generala

Pierre de Fermat a descoperit si a studiat spirala care ii poarta numele (spirala lui Fermat). Pasiunea lui Fermat pentru matematica l-a condus la studii și cercetari care au prefigurat calculul probabilitatilor si teoria numerelor. La aceasta l-a stimulat și contactul cu Rene Descartes, al carui admirator sincer era.

› vrei mai mult

Bancul zilei

De ce poarta elefantii sandale? Ca sa nu se scufunde in nisip! De ce baga strutii capul in isip? Ca sa caute elefantii care nau purtat sandale.

› vrei mai mult

Shop Clopotel.ro

Jucarie de plus super moale, Hug A Lumps, S2, Melcul Lucy, 60 cm
149.99 RON

› vezi produse din shop
Versiune pentru imprimare

Cugetarile sarmanului dionis

Ah! garafa pantecoasa doar de sfesnic mai e buna!
Si mucoasa lumanare sfaraind saul si-l arde.
Si-n aceasta saracie, te inspira, canta, barde -
Bani n-am mai vazut de-un secol, vin n-am mai baut de-o luna.

Un regat pentru-o tigara, s-umplu norii de zapada
Cu himere!... Dar de unde? Scartaie de vant fereasta,
In pod miauna motanii - la curcani vanata-i creasta
Si cu pasuri melancolici meditand umbla-n ograda.

Uh! ce frig... imi vad suflarea, - si caciula cea de oaie
Pe urechi am tras-o zdravan - iar de coate nici ca-mi pasa,
Ca tiganul, care baga degetul prin rara casa
De navod - cu-a mele coate eu cerc vremea de se-nmoaie.

Cum nu sunt un soarec, Doamne, - macar totusi are blana.
Mi-as manca cartile mele - nici ca mi-ar pasa de ger...
Mi-ar parea superba, dulce o bucata din Homer,
Un palat, borta-n perete si nevasta - o icoana.

Pe pereti cu colb, pe podul cu lungi panze de painjen
Roiesc plosnitele rosii, de ti-i drag sa te-uiti la ele!
Greu li-i de mindir de paie, si apoi din biata-mi piele
Nici ca au ce sa mai suga. - Intr-un roi mai de un stanjen

Au iesit la promenada - ce petrecere gentila!
Plosnita ceea-i batrana, cuvios in mers paseste;
Cela-i cavaler... e iute... oare stie frantuzeste?
Cea ce-ncunjura multimea i-o romantica copila.

Bruh! mi-i frig. - Iata pe mana cum codeste-un negru purec;
Sa-mi moi degetul in gura - am sa-l prind - ba las', saracul!
Pripasit la vreo femeie, stiu ca ar vedea pe dracul,
Dara eu - ce-mi pasa mie - bietul "ins!" la ce sa-l purec?

Si motanul toarce-n soba de blazat ce-i. - Mai motane,
Vino-ncoa sa stam de vorba, unice amic si ornic.
De-ar fi-n lume-un sat de mate, zau! ca-n el te-as pune vornic,
Ca sa stii si tu odata boieria ce-i, sarmane!

Oare ce gandeste hatrul de sta ghem si toarce-ntruna?
Ce idei se-nsira dulce in mateasca-i fantazie?
Vreo cucoana cu-alba blana cu amoru-i il imbie,
Rendez-vous i-a dat in sura, ori in pod, in gavauna?

De-ar fi-n lume numai mate - tot poet as fi? Totuna:
Mieunand in ode nalte, tragic miorlaind - un Garrick,
Ziua tologit in soare, pandind cozile de soaric,
Noaptea-n pod, cerdac si stresini heinizand duios la luna.

Filosof de-as fi - simtirea-mi ar fi vecinic la aman!
In prelegeri populare idealele le apar
Si junimei generoase, domnisoarele ce scapar,
Le arat ca lumea vis e - un vis sarbad - de motan.

Sau ca popa colo-n templul, inchinat fiintei, care
Dupa chip s-asemanare a creat matescul neam,
As striga: o, motanime! motanime! Vai... Haram
De-al tau suflet, motanime, nepostind postul cel mare.

Ah! Sunt printre voi de-aceia care nu cred tabla legii,
Firea mai presus de fire, mintea mai presus de minte,
Ce destinul motanimei il desfasura-nainte!
Ah! atei, nu tem ei iadul s-a lui Duhuri - liliecii?

Anathema sit! - Sa-l scuipe oricare motan de treaba,
Nu vedeti ce-ntelepciune e-n faptura voastra chiara?
O, motani fara de suflet! - La zgariet el v-a dat gheara
Si la tors v-a dat mustete - vreti sa-l pipaiti cu laba?

Ii! ca in clondir se stinge capetelul de lumina!
Mosule, mergi de te culca, nu vezi ca s-a-ntunecat?
Sa visam favori si aur, tu-n cotlon si eu in pat.
De-as putea sa dorm incaltea. - Somn, a gandului odina,

O, acopere fiinta-mi cu-a ta muta armonie,
Vino somn - ori vino moarte. Pentru mine e totuna:
De-oi petrece-nca cu mate si cu pureci si cu luna,
Or de nu - cui ce-i aduce? - Poezie - saracie!