Federatia Coalitia pentru Educatie - Punct de vedere referitor la simularea examenului de evaluare nationala

În urma analizei rezultatelor simularii Evaluarii Nationale și a feedback-ului din comunitatea educationala, Federatia Coalitia pentru Educatie subliniaza urgenta reformei sistemului de evaluare din Romania. Rezultatele slabe, atat la aceasta simulare din luna februarie 2024, cat și în testarile PISA, reflecta nevoia imperativa de a revizui și îmbunatati procesul de învatare și de evaluare, astfel încat toti copiii sa aiba acces la o educatie incluziva și de calitate.

Ce anume masuram?

Potrivit sintezei publicate de Ministerul Educatiei, La Matematica, aproape 60% dintre elevi nu au obtinut nota 5 la simularea Evaluarii Nationale, iar peste 80% sunt sub nivelul notei 7. La Limba Romana, situatia este relativ mai buna: doar 26% au luat note sub 5, însa 57% au note sub 7.

Preocuparea noastra este legata de competentele pe care le evalueaza aceasta testare, raportat atat la profilul absolventului, cat și la atingerea nivelului de baza de aflabetizare functionala. Așa cum am constatat în vara anului trecut, dupa Evaluarea Nationala din 2023, daca la Limba romana se remarca o tendinta de formulare a subiectelor spre formarea de competente, cu subiecte mai apropiate de testele internationale de tip PISA, la Matematica se releva o nevoie clara de reforma curriculara care sa faca aceasta disciplina mai relevanta, cu aplicabilitate în viata reala și mai motivanta.

Reamintim ca la testarea PISA din 2022, la proba de matematica, 49% dintre elevii de 15 ani din Romania nu au atins nivelul de competenta de baza, lucru care ilustreaza calitatea scazuta a educatiei. Totodata, testarea PISA ne-a aratat ca în Romania exista o creștere a gradului de inechitate în privinta rezultatelor în functie de statutul social, economic și cultural al parintilor și un procent redus de elevi dezavantajati care reușesc sa obtina rezultate bune la aceste testari. Acest decalaj semnificativ a fost relevat, de altfel, și de examenul de Evaluare Nationala din 2023, cand aproape 40% dintre elevi au avut media sub 5, fata de 14% în mediul urban.

Cum asiguram echitatea?

Evaluarea are un rol important în construirea un sistem educational echitabil, care promoveaza învatarea autentica și dezvoltarea competentelor potrivit profilului absolventului. De aceea, este necesara implementarea evaluarii continue - formative și standardizate - care sa puna accentul pe progresele realizate de fiecare elev în ceea ce privește dezvoltarea de competente.

Rolul evaluarii este crucial în identificarea nivelurilor de învatare ale copiilor, cu conditia utilizarii acestor date în procesul de luare a decizilor la nivel de politici publice și a masurilor remediale la nivel local, pentru a putea raspunde nevoilor copiilor, în special în cazul elevilor vulnerabili și marginalizati. Legatura dintre evaluare și echitate este esentiala pentru construirea unor sisteme educationale care sa fie capabile sa raspunda eficient la nevoile tuturor elevilor și sa promoveze o societate mai justa și incluziva, în care toti copiii au acces la o educatie de calitate și dobandesc competentele de baza esentiale.

Examenele cu miza mare, în actuala forma, precum examenul de Evaluare Nationala de la finalul clasei a VIII-a, nu fac decat sa puna presiune excesiva atat pe copii, cat și pe profesori. Aceasta abordare este inadecvata în contextul unui învatamant obligatoriu de 12 clase pentru ca încurajeaza în continuare concentrarea doar pe materiile de examen și industria meditatiilor, așa cum arata, înca din 2017, Studiul OECD privind sistemul de evaluare și examinare din Romania.

La nivel de sistem, este nevoie de mai multa claritate și coerenta, astfel încat evaluarea sa serveasca la acordarea de feedback personalizat elevilor și la realizarea unor planuri de interventie personalizate și realiste pentru a obtine și evidentia progresele la nivel individual pentru fiecare elev, de-a lungul anilor de învatamant obligatoriu. În Romania, din pacate, testarile nationale de pe parcurs (evaluarile de la clasa II-a, a IV-a și a VI-a), unde s-a încercat o abordare mai apropiata de cea din testarile PISA, cu accent pe competente (întelese ca o suma de cunoștinte, deprinderi și atitudini relevante pentru viata reala), înca nu sunt valorificate în acest sens. În contextul reformei curriculare, ar trebui sa existe o legatura între examenul de Evaluare Nationala de la finalul clasei a VIIIa și testarile respective.

În ce mod Evaluarea Nationala de la finalul gimnaziului ar putea avea un efect pozitiv, accelerator al reformei curriculare?

Acest lucru depinde de masura în care Evaluarea Nationala (ca și cele anterioare, de parcurs) ar putea sa serveasca drept instrument de informare pentru copiii, profesori, parinti și autoritati. Aceasta ar presupune ca acest examen sa valideze niveluri de competenta, comunicand ce anume pot face copiii, în loc de a fi doar o nota – verdict. Miza acestui examen s-ar reduce daca, în procesul de învatare, s-ar tine seama de evaluarile de parcurs, de portofoliul elevului și de consilierea educationala și profesionala, care ar trebui sa conteze mai mult în tranzitia de la gimnaziu la liceu.

De altfel, Federatia Coalitia pentru Educatie a propus regandirea mecanismului de tranzitie de la gimnaziu la liceu, prin care sa se puna accent pe portofoliul elevului și mai putin pe examene cu miza mare. Federatia a publicat o analiza comparativa pe aceasta tema ce include modele din mai multe tari în martie 2023. Prin dezbateri organizate înca din 2018, Coalitia pentru Educatie a ridicat în mod repetat aceste probleme, semnalate și în raportul OECD din 2017, care arata ca este necesara scaderea ponderii evaluarilor cu miza mare și crearea unui spatiu mai larg pentru discutiile formative și pentru feedback, elemente esentiale pentru îmbunatatirea învatarii și predarii.

Este esential ca, în perioada urmatoare, în contextul noii Legi a educatiei, sa fie realizate progrese concrete în urmatoarele directii:

• Revizuirea și alinierea curriculumului (a materiei), precum și adaptarea predarii la nivelul de dezvoltare al elevilor și la durata și structura anului școlar, astfel încat procesul de învatare sa devina relevant pentru dezvoltarea de competente necesare în viata reala. De asemenea, e necesara introducerea interdisciplinaritatii care sa asigure, în mod real, dobandirea tuturor competentelor prevazute în profilul absolventului, cu atingerea nivelului de de alfabetizare functionala de baza.


• Introducerea unor programe concrete de recuperare a decalajelor din învatare semnificative între urban și rural, în special pentru elevii care nu ating nivelul de alfabetizare functionala de baza pe parcursul învatamantului obligatoriu, avand în vedere și evaluarile de parcurs, nu doar examenul de la finalul clasei a VIII-a. Pentru elevii care se afla în aceasta situatie și termina clasa a VIII-a, ar putea fi introdus un an de recuperare și consiliere între gimnaziu și liceu, dupa modelul altor tari, așa cum am precizat și în recomandarile publicate dupa Evaluarea Nationala din 2023.


• Îmbunatatirea formarii initiale și continue a cadrelor didactice, asigurand pregatirea acestora pentru a facilita învatarea relevanta, evaluarea formativa și progresul fiecrarui elev, în contextul unei mentalitati de creștere. Este important ca formarea sa puna accent pe componenta de evaluare și utilizare a datelor (care a fost prea putin formata în trecut).


• Dezvoltarea unei mentalitati profesionale de creștere, incluziva, care pleaca de la credinta ca fiecare copil este important și poate progresa în învatare, iar rolul profesorilor în clasa este de a-l sprijini pe fiecare în acest proces!


• Încurajarea autonomiei, în paralel cu stabilirea unui standard minim de calitate pentru toate școli, deoarece profesorii au un rol esential în adaptarea metodelor de predare, pe baza analizei datelor obtinute prin evaluari initiale și de parcurs obiective și predictibile. Sprijinirea și însotirea profesorilor și directorilor în dezvoltarea practicilor noi de predare, evaluare, învatare colaborativa și masurarea impactului cu instrumente obiective și validate știintific.
  
  
  
  • Crearea de standarde curriculare și de evaluare, fara de care evaluarea corecta și comparabila a elevilor nu e posibila, în paralel cu crearea de instrumente care sa faciliteze evaluarea ca motor al progresului individual al fiecarui elev.
  
  
  • Implicarea întregii comunitati educationale în dialogul despre reforma sistemului de evaluare, asigurand ca toate partile interesate contribuie la dezvoltarea de solutii.
  
  
  
  

În plus fata de cele mentionate mai sus, pentru asigurarea calitatii și fiabilitatii Evaluarii Nationala se impune:

• Alinierea la schimbarile curriculare: Evaluarea Nationala ar trebui sa fie standardizata și sa vizeze gradul de dezvoltare a competentelor din profilul absolventului. Este esential sa lasam în urma abordarile anterioare, care puneau accentul pe competitie și memorarea de cunoștinte ce încurajeaza “predarea pentru testare” (v. Studiul OECD).


• Asigurarea transparentei și predictibilitatii privind continutul examenelor de evaluare, precum și a baremelelor de corectare. Ministerul Educatiei, prin Centrul National de Politici și Evaluare în Educatie, ar trebui sa poata comunica pe întelesul parintilor, copiilor și tuturor stakeholderilor legat de ce anume se testeaza și cum. Nu ar trebui sa existe posibilitatea unor surprize, exercitii ce testeaza competente ce nu sunt vizate în curriculum, probleme tip olimpiada, etc. (de exemplu, examenele de limba engleza, franceza, olandeza au exact aceleași tipuri de exercitii pentru a asigura predictibilitate).


• Asigurarea transparentei privind selectarea, formarea și monitorizarea cadrelor didactice implicate în procesul de evaluare. În raportul OECD din 2017 este mentionata specific nevoia de formare a cadrelor didactice legata de capacitatea lor de a evalua corect, iar acest lucru a fost evident și în ultimii ani cand diferentele de notare pe aceeași lucrare au fost extrem de mari.

Aceste propuneri pot contribui la bazele unui sistem educational care sa raspunda nevoilor reale ale elevilor, profesorilor și societatii, pregatind generatii capabile sa valorifice diversele resurse, inclusiv tehnologice, și sa faca fata provocarilor prezentului și viitorului. Reforma nu poate avansa, atat timp cat vom ramane blocati în acest formatul actual al Evaluarii Nationale. Daca nu schimbam modul de evaluare, la clasa se vor preda în continuare cunoștinte și se vor exersa deprinderi ce nu au legatura cu noul curriculum, împiedicand orice idee de reforma la nivel de învatare.