Cultura generala

Maria Callas (1923-1977) a fost considerata cea mai buna soprana de coloratura.

› vrei mai mult

Elisabeta Bostan se intoarce acasa, la Buhusi: "CineCopilaria cu Elisabeta Bostan"

12 aprilie 2019, 12:39 | afisari: 118

Veronica

In 2019, Primaria orasului Buhusi, Asociatia Culturala ARTIS si Casa de Cultura Buhusi lanseaza proiectul cultural "
CineCopilaria cu an". La Buhusi, orasul natal al regizoarei Elisabeta Bostan, vor fi proiectate filmele copilariei.

Anul acesta, muzicalul Veronica implineste 47 de ani de la lansare. Filmul a fost lansat pe 6 aprilie 1972. Regizat de Elisabeta Bostan, ii are in in rolurile principale pe Lulu Mihaescu, Margareta Paslaru si Dem Radulescu.

Premiat cu medalia de bronz pentru cel mai bun film muzical la Festivalul interna­tional al filmului de la Moscova si mentiune speciala la Festivalul filmului pentru copii si tineret de la Gijon, Spania, 1973, filmul a marcat de-a lungul timpului zeci de generatii.

Statisticile spun ca numarul persoanelor care au primit numele Veronica dupa 1972 a fost de 17.339; 0.50 % din persoanele care au vazut filmul Veronica si-au denumit copiii cu acelasi nume. Productia a adunat, oficial, 3.620.420 de spectatori.

"Ideea de a o sarbatori pe Elisabeta Bostan ne-a venit in 2016, cand am invitat-o pe doamna filmelor pentru copii la Serile Filmului Romanesc. Apoi am inaugurat Sectiunea de Filme pentru Copii si asa am ajuns sa ne gandim la "radacinile" regizoarei. Am ajuns la Buhusi cu Centenarul Filmului Romanesc, unde am gasit deschidere din partea primariei si am hotarat sa ii dedicam un intreg proiect cultural doamnei Elisabeta Bostan. Mai mult decat atat, am hotarat ca vom da numele Elisabeta Bostan Casei de Cultura din Buhusi. Vom sarbatori cu si printre copii, asa cum i-a placut mereu regizoarei sa-si realizeze filmele", spune Andrei Giurgia, managerul proiectului Cinecopilaria.

 

Detalii si pe pagina de facebook a proiectului.

Conceptul grafic al proiectului este realizat de Marius Asiminei: "Am compus logoul cu gandul la filmele Elisabetei Bostan din acea perioada. Fontul este asemanator cu cel cu care se scriau titlurile filmelor. Este jucaus, descriptiv si usor nostalgic. Ca forma de baza este camera de filmat, care defineste regizorul si creatia sa". De altfel, intreg proiectul are ca scop readucerea in atentia publicului a filmelor romanesti pentru copii, in care Elisabeta Bostan are un cuvant important de spus.

Elisabeta Bostan - 12 lungmetraje, 11 scurtmetraje, 11 filme documentare

Nascuta in 1931, la Buhusi, Elisabeta Bostan sau Zizi, asa cum ii spun colegii, este regizoare, scenarista si producatoare. A absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica, sectia regie de film, in 1954.

Multi ani mai tarziu, in 1996, a intitiat Festivalul de film studentesc CineMaiubit, timp in care a devenit membra a Uniunii Cineastilor din Romania si profesor universitar si decan la Facultatea de Film, din cadrul UNATC, Bucuresti. Filmele sale au fost premiate la festivaluri de film, precum: Teheran, Tokio, Kyoto, Madras, Montreal, iar in multe festivaluri a fost preºedinta de juriu. Este considerata un reper al filmelor pentru copii.

 

A regizat filme precum: "Culegere de dansuri romanesti" (1956), "Trei jocuri romanesti" (1958), "Dansul «Closca cu puii de aur»" (1958), "Closca cu pui" (1958), "Hora" (1959), "Pustiul" (1962), "Naica si pestisorul" (1963), "Amintiri din copilarie" (1964), "Pupaza din tei" (1965), "Naica si barza" (1966), "Naica si veverita" (1967), "Naica pleaca la Bucuresti" (1967), "Tinerete fara batranete" (1969), "Veronica" (1972), "Veronica se intoarce" (1973), "Mama" (1976), "Saltimbancii" (1981), "Un saltimbanc la Polul Nord" (1982), "Fram" (1983) – serial TV, "Promisiuni" (1985), "Zambet de soare"(1987), "Unde esti copilarie?" (1988), "Desene pe asfalt" (1989), "Campioana" (1990), "Telefonul" (1992), "Iza-Bella" (2007).

 

Despre Buhusi

Prima atestare documentara dateaza din 1438, fiind consemnata asezarea cu numele de Bodesti. La 14 aprilie 1457, in localitatea Orbic (azi cartier al orasului), stefan cel Mare, inaintand spre Suceava, a obtinut o victorie decisiva asupra lui Petru Aron. incepand cu anul 1800, asezarea capata treptat numele actual, fiind numita mai intai Bodestii lui Buhus, Bodestii Buhusoaiei, Buhusoaia, Buhus. Toate aceste denumiri deriva de la numele familiei boieresti Buhus care stapanea aceste locuri. in anul 1819 a fost declarat targ boieresc, iar din anul 1832 incep sa apara primele ateliere mestesugaresti. A fost declarat oras in anul 1930.

La pagina 137 din Enciclopedia Cugetarea (1936 - 1939), precum si la pagina 576 din Istoria romanilor, de Constantin C. Giurescu si Dinu C. Giurescu se afirma cu certitudine ca localitatea a purtat in trecut si numele de Bucuresti.

Orasul Buhusi s-a dezvoltat datorita existentei Fabricii de Postav care, acum 100 si ceva de ani, era cea mai mare din Europa si aducea venituri considerabile localitatii.

inapoi la stiri Clopotel

AI ceva de spus? Scrie un comentariu!


Trebuie sa fii logat pentru a putea adauga comentarii

Clopotel.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe website-ul nostru. Prin click pe butonul "Accepta" accepti utilizarea modulelor cookie. Daca ai nevoie de mai multe detalii despre cum functioneaza acestea, citeste Politica de confidentialitate