Unu din 10 copii a fost victima a violentei in primele doua luni ale anului scolar

Bataia nu e rupta din rai, dar rupe din copilarie! Parintii raporteaza acte de violenta asupra propriilor lor copii cu o rata cu 3% mai ridicata, cu un varf de 22,4% la ciclul primar

Organizatia Salvati Copiii atrage atentia asupra nevoii urgente de mecanisme sigure de raportare a violentei asupra copiilor

Unu din 10 copii a fost victima a violentei in primele doua luni ale anului scolar, iar incidenta este de doua ori mai mare la elevii din ciclul primar fata de gimnaziu si de patru ori mai mare comparativ cu adolescentii. Parintii raporteaza acte de violenta asupra propriilor lor copii cu o rata cu 3% mai ridicata, cu un varf de 22,4% la ciclul primar, arata datele unei anchete recente realizate de Salvati Copiii Romania. Pentru a marca Ziua Internationala a Drepturilor Copilului si Ziua Internationala pentru Prevenirea Abuzului asupra Copiilor, Salvati Copiii Romania a organizat dezbaterea online „Bataia nu e rupta din rai, dar rupe din copilarie”. Evenimentul a adus in prim-plan datele ingrijoratoare ale unei cercetari consultative privind incidenta violentei asupra copiilor, la care au raspuns peste 6.745 de copii si parinti, evidentiind ca 1 copil din 10 a fost victima a unui act de violenta in ultimele doua luni. Recomandarile participantilor au subliniat nevoia implementarii unor mecanisme accesibile si prietenoase de raportare si instrumentare a cazurilor de abuz, in special cand acestea sunt aduse la cunostinta adultilor responsabili de catre copiii insisi.

Dezbaterea online a reunit reprezentanti ai unor institutii importante (Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului si Adoptie, Centrul Mun. Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala, Colegiul Psihologilor din Romania, Directia Siguranta Scolara din cadrul IGPR) si peste 200 de participanti – copii, parinti, cadre didactice, consilieri scolari, experti in protectia copilului si reprezentanti ai autoritatilor – toti angajati sa identifice solutii concrete pentru crearea unui mediu sigur pentru toti copiii.

Consultarea online cu privire la incidenta violentei

Interventiile invitatilor au avut ca punct de plecare rezultatele unei consultari rapide bazate pe un chestionar aplicat online unui numar de 1.957 de copii cu varsta intre 7 si 17 ani si 4.788 de parinti ai copiilor cu varsta intre 1 si 17 ani. Colectarea s-a facut in saptamana 13 – 17 noiembrie 2024, datele reflectand cea mai recenta fotografie a incidentei violentei asupra copilului.

Cercetarea a aratat ca 1 din 10 copii a fost victima a violentei in primele doua luni ale anului scolar. Incidenta este de doua ori mai mare la elevii din ciclul primar fata de gimnaziu si de patru ori mai mare comparativ cu adolescentii. Parintii raporteaza acte de violenta asupra propriilor lor copii cu o rata cu 3% mai ridicata, cu un varf de 22,4% la ciclul primar. Unitatile de invatamant sunt principalul loc al incidentelor (73,5%, conform copiilor, 87,7% conform parintilor), urmate de parcurile si locurile de joaca (13,3%). Violenta online reprezinta, in opinia copiilor, 10% din cazuri, mai mult cu 6 procente fata de raspunsurile parintilor. In aproximativ 70% din cazuri, agresorul este un alt copil (coleg/prieten), iar in 25% un copil necunoscut. Cadrele didactice sunt rar mentionate de copii (3,8%), dar mai frecvent de parinti (8,1%). La intrebarea adresata copiilor daca acestia au cerut ajutorul sau au povestit unui adult despre ce li s-a intamplat, o treime au afirmat ca nu au povestit niciunui adult despre experienta traita. Iar atunci cand incidentul a fost semnalat unui adult, acesta din urma a intervenit in sprijinul copilului in aproape 9 din 10 cazuri. Raspunsurile parintilor, la intrebarea daca copiii au cerut ajutorul sau au povestit unui adult (altul decat parintele insusi) despre actul de violenta, au aratat ca doua treimi dintre copiii lor facusera acest lucru (67%). In ceea ce priveste primirea de sprijin din partea adultului sesizat, remarcam ca si parintii raporteaza o incidenta mare a situatiilor favorabile (83%).

Studiile demonstreaza ca expunerea timpurie la violenta poate afecta dezvoltarea creierului, capacitatea de invatare si reglarea emotionala. De asemenea, violenta in mediul scolar poate duce la anxietate cronica, depresie, abandon scolar si performante academice scazute, iar expunerea la violenta intre copii poate normaliza comportamentele agresive si perpetua ciclul violentei in viata adulta. Lipsa unui sistem de raportare sigur pentru copii conduce, in cazul copiilor lipsiti de rezilienta, la trauma cronica si izolare sociala, in timp ce interventia prompta reduce semnificativ efectele negative pe termen lung.

Concluziile dezbaterii si recomandari ale invitatilor

Din perspective diferite, s-a subliniat faptul ca siguranta copiilor si capacitatea lor de a raporta abuzurile reprezinta fundamente esentiale ale unei societati care isi protejeaza viitorul. Unul dintre instrumentele propuse atat de copii, cat si de catre reprezentantii Salvati Copiii si ai Serviciului de Siguranta scolara, a fost politica de „child safeguarding" (politica de siguranta a copilului, implementata inca din 2022 de Salvati Copiii in cvasi-totalitatea programelor sale), un concept integrat si folosit tot mai mult de organizatiile care lucreaza cu copii, dar si de institutiile scolare si sportive din multe tari europene. Aceasta politica stabileste un cadru comprehensiv de masuri si proceduri menite sa asigure bunastarea fizica si emotionala a minorilor, si un sistem de raportare adaptat particularitatilor diferitelor varste ale copiilor. De aceea, in contextul microsistemelor sociale ale copiilor (scoli, cluburi sportive, centre de plasament, organizatii culturale), implementarea unor mecanisme sigure si accesibile de raportare devine cruciala. Aceste sisteme trebuie sa indeplineasca simultan mai multe criterii esentiale: sa fie usor de inteles si utilizat de catre copii, sa garanteze confidentialitatea, sa ofere protectie impotriva represaliilor si sa asigure interventie prompta.

Dificultatea de a centraliza datele cu privire la sesizarile facute de copii si adulti la numarul unic national 119, destinat raportarii si prevenirii cazurilor de abuz, a fost una dintre precizarile consilierului superior din cadrul ANPDCA, dna consilier principal Izabella Popa, aceasta spunand totodata ca „a crescut numarul raportarilor despre abuzurile comise in afara familiei, ramanand foarte multe lucruri de facut, in special in ceea ce priveste educatia pentru schimbarea mentalitatii privind acceptarea violentei in multe dintre comunitatile din Romania”.

In acest context, dna Gabriela Alexandrescu, Presedinte Executiv Salvati Copiii, a subliniat ca „Politicile trebuie sa fie mai mult decat documente pe hartie, ele trebuie sa fie scrise intr-un limbaj pe care il inteleg si copiii, afisate vizibil in formate prietenoase pentru copii, discutate regulat cu copiii pentru a se asigura ca stiu la cine pot apela, revizuite periodic cu participarea copiilor, insotite de sesiuni periodice de formare pentru personal si sa permita conexiuni mai concrete cu reteaua mai larga de protectie a drepturilor copilului. Fiecare scoala, centru de protectie sau club sportiv ar trebui sa aiba o politica clara de , adaptata contextului specific.”

Ioana Balta, membra a Grupului Consultativ al Copiilor, a subliniat ca elevii nu au incredere deplina in consilierii scolari sau profesori, ceea ce le reduce sansele de a raporta abuzurile si ca „toti copiii ar trebui sa fie educati despre drepturile lor, inca de cand sunt foarte mici, astfel incat aceste drepturi sa devina efectiv instincte sociale. ... Suportul pentru victime este unul crucial si copiii au nevoie de platforme sigure de raportare. Copiii au propus un sistem bine pus la punct de politici de safeguarding”. In completarea Ioanei, Abian Bataiosu, voluntar Salvati Copiii, a atras atentia asupra nevoii de protectie suplimentara pentru copiii care se tem de represalii, fie ca sunt victime ale abuzului comis de cadrele didactice fie ale bullyingului manifestat prin acte de violenta intre copii: „Raportarea cazurilor de violenta ar trebui sa fie facuta in conditii de confidentialitate stricta. Consilierii ar trebui sa fie instruiti sa nu dezvaluie informatiile fara acordul copilului, pentru a nu compromite siguranta acestuia.”

„Este foarte important ca semnele violentei sa fie identificate de timpuriu si este necesara contributia tuturor adultilor din institutie. De exemplu, profesorii trebuie sa inteleaga ca rolul lor nu este doar sa transmita informatie, ci ca sunt creatori de relatii. Ei trebuie sa asigure caldura in comunicarea cu copilul pentru ca acesta sa se dezvolte si sa inteleaga limitele, regulile si asteptarile formulate, bineinteles, pe intelesul lui.” a declarat dna Aura Stanculescu, directorul CMBRAE, referindu-se la rolul central al scolilor in crearea unui mediu sigur pentru copii.

Dna. Niculae-Ruxandar Camelia-Mihaela, reprezentant al Colegiului Psihologilor din Romania, a explicat ca „lipsa sigurantei duce la dezvoltarea agresivitatii ca forma de supravietuire. Aceasta a adus in discutie si faptul ca parintilor le este frica sa se adreseze cadrelor didactice de teama ca vor suferi copiii consecintele. Ar trebui sa pornim de la familie, nu doar de la copil, caci o extra responsabilizare a copiilor duce la o si mai mare distantare de adulti.” In completarea celor spuse de colega sa din cadrul Colegiului Psihologilor, dna psiholog dr. Ramona Lupu a aratat ca „un alt aspect important este legat de consecintele actelor de violenta. Ce se intampla dupa ce un copil sau un parinte raporteaza un incident? Consecintele trebuie sa fie proportionale si juste, altfel descurajeaza raportarea. Cat timp nu avem o metodologie clara de tragere la raspundere, copiii nu se vor simti in siguranta sa raporteze, iar comportamentele violente vor continua sa ramana neasumate sau nepedepsite.”

Nu in ultimul rand, „copiii au nevoie de materiale de informare child friendly si de reglementari de proceduri de safeguarding in scoli pentru a afla aceste informatii si pentru a se simti in siguranta atunci cand isi doresc sa raporteze situatiile prin care trec. Preventia, informarea si mediul sigur de dialog pot da roade.”, a declarat Alexandru-Ionut Leutu-Cotroceanu, Comisar-sef de politie (Directia Siguranta Scolara – IGPR).

Recomandarile Organizatiei Salvati Copiii pentru implementarea politicilor de protectie a copiilor impotriva violentei (conform dezbaterii online)

1. Dezvoltarea si implementarea politicilor de child safeguarding in toate institutiile si structurile formale si informale in care copiii se afla in responsabilitatea unor adulti

Organizatia Salvati Copiii recomanda ca fiecare institutie care lucreaza cu copii - scoli, centre de protectie, cluburi sportive, centre de zi, centre medicale, organizatii sociale, culturale sau educationale - sa dezvolte si sa implementeze politici comprehensive de child safeguarding. Aceste politici trebuie sa fie adaptate specificului fiecarei institutii si sa includa obligatoriu: un cod de conduita detaliat pentru toti adultii care interactioneaza cu copiii, proceduri riguroase de verificare a personalului nou angajat (inclusiv verificarea cazierului judiciar si a referintelor), mecanisme clare si accesibile prin care copiii sa poata raporta orice situatie care ii face sa se simta in nesiguranta, desemnarea si pregatirea speciala a unei persoane responsabile pentru protectia copilului, precum si proceduri explicite pentru gestionarea si investigarea oricaror ingrijorari semnalate. Politicile de child safeguarding trebuie sa prevada evaluari periodice de risc pentru toate activitatile care implica copii, protocoale specifice pentru situatii particulare (excursii, tabere, competitii sportive, activitati online), proceduri clare de colaborare cu alte institutii relevante (servicii sociale, politie, spitale) si, foarte important, masuri concrete de protectie si sprijin pentru copiii care raporteaza situatii de abuz.

2. In unitatile educationale sau sportiv-artistice, crearea unui sistem de raportare, accesibil si prietenos pentru copii, indiferent de varsta lor

Salvati Copiii recomanda implementarea unui sistem de raportare care sa combine atat solutii digitale moderne, cat si puncte de contact/raportare. Acest sistem ar trebui sa includa: promovarea numarului unic 119, raportarea online pe site-ul scolii, semnalarea situatiilor de violenta prin folosirea „spatiilor sigure” sau a „cutiilor de sesizare" amplasate in locuri accesibile copiilor, linii telefonice gratuite disponibile 24/7, precum si posibilitatea de a raporta direct unor persoane de incredere din institutia sau comunitatea (consilieri scolari, profesori selectati de copii ca fiind de incredere, psihologi, asistenti sociali si mediatori scolari etc.) in care se afla copilul. Este esential ca aceste persoane sa fie cunoscute de copii si sa beneficieze de formare continua in domeniul protectiei copilului.

3. Asigurarea implementarii efective prin monitorizare si evaluare continua

Pentru ca politicile sa fie in mod efectiv aplicate, Salvati Copiii recomanda traducerea lor in formate accesibile si usor de inteles pentru copii de toate varstele, afisarea vizibila a informatiilor esentiale in locuri frecventate de copii, organizarea de sesiuni regulate de informare si discutie cu copiii despre drepturile lor si modalitatile de raportare, revizuirea periodica a eficientei mecanismelor implementate, cu participarea activa a copiilor.
Sistemul de monitorizare ar trebui sa urmareasca: numarul si tipul raportarilor primite, timpul de raspuns la semnalari, calitatea interventiilor, feedback-ul copiilor privind accesibilitatea si eficienta mecanismelor de raportare, precum si impactul masurilor luate.

4. Dezvoltarea unei culturi organizationale centrate pe siguranta copiilor

Este important ca fiecare institutie sa dezvolte o cultura organizationala in care siguranta copiilor este prioritara, prin: organizarea de sesiuni periodice de formare pentru tot personalul, promovarea activa a codului de conduita sau a politicilor de safeguarding adoptate la nivelul fiecarei institutii sau structuri destinate copiilor, incurajarea dialogului deschis despre situatii potential riscante si dezvoltarea unui mediu in care copiii sa se simta in siguranta sa vorbeasca despre abuzuri sau despre ce ii ingrijoreaza.

5. Consolidarea cooperarii inter-institutionale

Salvati Copiii recomanda dezvoltarea unor protocoale clare de colaborare intre toate institutiile relevante in protectia copiilor: scoli, servicii sociale, politie, spitale, organizatii neguvernamentale. Acestea ar trebui sa includa proceduri clare pentru schimbul de informatii, interventie rapida in situatii de urgenta si coordonarea serviciilor de suport pentru copiii afectati de violenta.

comunicat