Michael Jackson, copiii abandonati ai Romaniei si un document roz de arhiva

In urma cu 30 de ani, pe 1 octombrie 1992, în Romania avea loc un eveniment istoric – Michael Jackson, unul dintre cele mai cunoscute staruri ale mapamondului, concerta în fata a 70.000 de fani. Dupa trei decenii, echipa de voluntari a Muzeului Abandonului a descoperit în documentele care acum sunt digitizate si adaugate în arhiva proiectului un fragment inestimabil de istorie – o coala roz de hartie pe care echipa concertului sustinut de Michael Jackson nota sumele donate chiar în culisele spectacolului, printr-o actiune începuta spontan printre oamenii din staff si echipa tehnica. Pe document sunt trecute cu creionul sumele pe care acestia le aveau atunci în buzunare si pe care le-au donat pentru copiii abandonati ai Romaniei – 3929 USD, 889 lire, 460 lei, 28 marci, 27 forinti, 21 coroane cehesti.

„Un astfel de document nu are doar valoare istorica si documentara, ci este ca un portal în timp, el te proiecteaza într-un fragment de istorie: o lume, un context, o încarcatura emotionala. Acest document roz te face sa vizualizezi brusc rumoarea celor 70.000 de oameni prezenti la concertul lui Michael Jackson, emotia publicului, concentrarea echipei... si apoi aceasta hartie care umbla printre membrii echipei tehnice. Parcurgerea documentului te face sa îti imaginezi cum oamenii aceia, proveniti din diverse colturi ale lumii, îsi goleau buzunarele si donau, fara discriminare, dolari, lire, marci sau coroane. Un imbold de generozitate pentru niste copii pe care nu i-au cunoscut niciodata, dar a caror suferinta rezonase pana la ei, în spatele primei mari scene de spectacol ridicata în Romania dupa jumatate de secol de comunism, izolare si abandon. Aceasta este valoarea unui document de arhiva, nu îti spune doar o poveste, ci zeci de mici istorii personale. Documentele acestea te proiecteaza în timp si activeaza holograme complexe ale societatii romanesti de acum cateva decenii.” – Oana Dragulinescu – fondator Muzeul Abandonului.

Documentul face parte din arhiva pusa la dispozitia Muzeului Abandonului pentru digitizare de catre Fundatia Romanian Angel Appeal (RAA). Iar procesul de arhivare digitala a peste 15.000 de itemi ai acestei colectii este posibil cu sprijinul AFCN - Administratia Fondului Cultural National si cu suportul unei minunate echipe de voluntari.

„De la prima vizita la RAA am fost uimita de numele pe care le regaseam în documente, adevarate simboluri ale istoriei recente ca Beatles, Elton John, Eric Clapton sau Michael Jackson. Deschideam cu inima batand nebuneste plicurile arhivei RAA, aproape ametita de valoarea documentara a acelor itemi. În timp ce erau opisate si arhivate cutiile cu documente am dat peste fabuloasa foaie roz, un fluturas probabil dat din mana în mana în backstage-ul concertului lui Michael Jackson din timpul turneului Dangerous, de acum 30 de ani. În general, în arhiva e liniste, se aude doar sunetul scanarii si voluntarii care noteaza cu atentie. si deodata linistea a fost sparta de un: „Oau! Uitati ce am gasit!” A fost un moment în care ne-am simtit ca niste arheologi care au descoperit un artefact de valoare inestimabila” – Anca Nita - coordonator digitizare arhiva la Muzeul Abandonului.

Muzeul Abandonului, lansat în toamna anului trecut, este un amplu proiect memorial, dedicat uneia dintre cele mai contorsionate parti ale istoriei recente a Romaniei – cea a sutelor de mii de copii abandonati. Arhiva muzeului are ca scop reunirea, într-o arhiva digitala, a unor arhive personale si institutionale, deocamdata disparate, toate legate de institutionalizarea si dezinstitutionalizarea copiilor din Romania comunista si post-comunista.

Artefactele digitale prezente în arhiva la acest moment, împreuna cu arhivele donate de institutii si ONG-uri, se vor uni într-un demers impresionant si necesar în Romania - Harta Abandonului. Arhiva va atinge în curand un numar de 15.000 de itemi. Mapam, astfel, pe o harta digitala, fenomenul abandonului în Romania, recuperam, documentam si recunoastem istoria invizibila a abandonului institutional din ultimii 50 de ani.

Procesul de digitizare si arhivare este derulat cu sprijinul studentilor voluntari a patru facultati din cadrul Universitatii din Bucuresti: Facultatea de stiinte Politice, Facultatea de Istorie, Facultatea de Litere si Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, sub coordonarea arhivistului principal al proiectului - Iris serban.