Literatura Fantasy si cititorii de la noi

Vrem nu vrem, acest lucru se întâmpl?, în lumea larg?, și, de cât?va vreme și pe „t?râmurile” noastre – p?rinții acceptând tot mai mult în rafturile copiilor acest gen de c?rți. Integrat? de specialiști în ceea ce numim generic popular culture, literatura Fantasy a venit peste noi cu o avalanș? de eroi și povești miraculoase care ne las? copiii cu sufletul la gur? – oferta de titluri devine tot mai acaparant?, nu ne r?mâne decât s? punem o mare parte din c?rțile copil?riei noastre în debara și s? ne l?s?m purtați în T?râmul Zânelor.

La granița dintre secolele XVIII și XIX, scrierile pentru adulți s-au separat tot mai mult de cele pentru copii: narațiunea realist? pe de o parte și Fantasy și Romance pentru copii și femei. Mult? vreme acest gen a fost marginalizat de c?tre adulți care insistau ca odraslele lor „s? pun? mâna s? citeasc? ceva serios”.

„Marginalizând acest gen, omitem faptul c? orice proz? este într-o anumit? m?sur? fantasy. Chiar și realismul este reprezentarea unei realit?ți construite și imaginate și o realitate în sine. Se întâmpl? doar c? fantasy-ul s? fie doar o îndep?rtare puțin mai exagerat? de realitate.” Spune Victoria Flanagan, profesor la Macquarie University.

În discuțiile aprinse cu privire la încurajarea lecturii, se mai gasesc și ast?zi voci care fac aceast? distincție între „adev?rata literatur?” și scrierile fantasy.

O privire rapid? asupra tendințelor în publishing, din ultima decad?, ne arat? c? fantasy-ul este mai popular ca niciodat?, la capitolul literatur? pentru copii. De la 450 de milioane de exemplare vândute din Harry Potter, în aceast? perioad?, pân? la mai noile titluri pentru young adults, semnate de Stephanie Meyer (seria Amurg) sau Suzanne Collins (trilogia Jocurile foamei) se observ? clar c? interesul tinerilor cititori pentru acest gen este în continuare în creștere.

Ca s? ne linișteasc? cu privire la lecturile preferate ale copiilor noștri, profesorul John Stephens nu ezit? s? aduc? numeroase argumente: „Unul dintre beneficiile evidente ale fantasy-ului este acela c? permite cititorului s? experimenteze diferite moduri de a privi lumea. Pornește de la o situație ipotetic? și invit? cititorii s? fac? conexiuni între acest scenariu fictiv și propria lor realitate social?.”

„Folosirea metaforei de c?tre acest gen literar – continu? John Stephens - opereaz? o dechidere c?tre sensuri și moduri de lectur? multiple. Acest lucru permite explorarea unor teme sociale extrem de complexe care devin astfel mai puțin agresive decât în formula realist?, deoarece au loc într-o lume desprins? de realitatea social? – putând fi mijlocite și cu umor.”

Putem spune c? piața de carte româneasc? reușește mai nou s? țin? pasul cu nout?țile în domeniu, c? apar tot mai multe traduceri iar libr?riile ofer?, în plus, titluri fantasy în original. Firește, nu a fost întotdeauna așa. Primele ediții din Terry Pratchet au z?cut uitate în colțuri de librarii, ani de zile. Ideea de promovare era inexistent? la acea vreme, noile media la fel. Acum, nout?țile de acest gen sunt promovate al?turi de ecraniz?rile respective, de jocuri pe computer, board game-uri și multe alte produse de merchandising, astfel încât p?rinților le este imposibil s? evite cump?rarea m?car a unui titlu pe sezon. Fan cluburile, blogurile, site-urile, paginile de facebook specializate pe fantasy sunt peste tot, copiii merg spre școal? povestind frenetic despre ultimele întâmpl?ri citite – sau, dup? caz, vizionate, jucate, ascultate etc.

Târgul de carte Final Frontier, singurul târg de carteSF & Fantasy de la noi, a ajuns, anul acesta, la ediția a V a.

S? încerc?m s? arunc?m o privire foarte rapid? peste câteva apariții ale genului de la noi. Observ?m câțiva autori care se vând foarte bine și c?rora editurile respective le-au dedicat serii întregi.

Rick Riordan apare cu o list? impresionant? de traduceri la Editura Arthur. Cronicile familiei Kane, cu toate cele 4 volume, apoi cele 5 apariții din seria ale c?rei povestiri sunt inspirate din mitologia greac?.

Rick Riordan reușește, cu mult? abilitate, s? plaseze istorisirile din carțile lui Homer într-un context actual, folosindu-se de umor și reconstruind aventurile clasice într-un ritm alert, ce ține cititorul cu sufletul la gur?. Volumul prezint? aventurile lui Percy, un puști de doisprezece ani care descoper? c? este semizeu, fiind fiul unei muritoare și a zeului Poseidon. 

Philip Pullman, autorul britanic al celebrei trilogii Materiile Întunecate(Luminile Nordului, Pumnalul t?inuit, Ocheanul de chihlimbar)este prezent în traducere româneasc? cu înc? alte câteva titluri: Prințesa de tinichea, seria Sally Lockheart. Pentru cei care vor s?-l citeasc? în original pe Philip Pullman, le recomand?m din libr?rii: Amber Spyglass,Tiger in the Well, Subtle Knife, Northern Lights sau Tin Princess.

Neil Gaiman, revelația literaturii fantasy din ultimul deceniu, s-a cam l?sat așteptat în România. Acum câțiva ani, abia dac? îl g?seai pe rafturile libr?riilor, doar cu romanele grafice, edițiile în original.Un puști trebuia s? fac? economii serioase ca s?-și poat? permit s? cumpere un roman graphic, de Neil Gaiman, subțire cât o revist? obișnuit?. Dar iat? c? acum îl g?sim în libr?riile de la noi sau în librarii online cu cele mai cunoscute romane fantasy ale sale. Editurile românești traduc acum de zor c?rțile lui Gaiman (deocamdat? doar cele fantasy), de parc? ar vrea s? recupereze timpul (generațiile de cititori) pierdut(e).

Astfel, g?sim în librarii: Pulbere de stele, romanul de debut al lui Gaiman (1999,) scris în tradiția fantasy englezeasc? pre-J. R. R. Tolkien și c?lcând pe urmele unor autori ca Edward Plunkett și Hope Mirrlees. El povestește aventurile unui tân?r din satul Wall, care m?rginește magica Lume a Zânelor. Alte recomand?ri de același autor ar fi: Zei americani(„…c?l?torie ini?iatic? de-a lungul ?i de-a latul Americii, acolo unde zeii tuturor mitologiilor se reg?sesc sub aparen?a oamenilor obi?nui?i ?i se amestec? în existen?a acestora”) , Coraline(„…Curaj, imagina?ie, prezen?? de spirit... ?i o pisic? neagr? ‒ iat? de ce are nevoie Coraline pentru a porni în aventur?”), Oceanul de la cap?tul aleii („… într-o istorisire plin? de suspans ?i poezie ni se dezv?luie o lume magic? ale c?rei creaturi fantastice vorbesc cea dintâi limb?, cea a crea?iei, în care orice ai rosti devine real”), toate trei ap?rute la Editura Paladin.

Dac? britanicul Gaiman (stabilit ulterior în S.U.A) a început s? fie tradus târziu la noi, autoarea german? Cornelia Funke a ap?rut „prea devreme” în versiune româneasc?, cu peste 15 ani în urm?. Lipsite de promovarea necesar? dar și de boom-ul fantasy din prezent, c?rțile eu au r?mas necunoscute. Iat? îns? c?, acum, Sânge de cerneal? și Inim? de cerneal?sosesc la timp și își g?sesc cititorii români. Al?turi de aceste dou? titluri, succes interna?ional în Europa dar mai ales peste ocean au înregistrat St?pânul ho?ilor, C?l?re?ul zmeilor .

Gurile rele spun c?, în Statele Unite, Funke este mai iubit? decât autoarea lui Harry Potter, dovad? fiind faptul c? a fost invitat? s? se stabileasc? la Los Angeles, pentru a putea urm?ri îndeaproape ecraniz?rile f?cute dup? c?rțile ei.

Dar, dragi copii, toate acestea nu s-ar fi întâmplat, dac?, la începutul anilor 30, înaintea izbucnirii celui de Al Doilea R?zboi Mondial, un respectabil profesor de limb? englez? de la Oxford nu ar fi publicat câteva povești pe care le scrisese inițial pentru a le citi copiilor s?i: Povestea unui Hobbit și primele dou? volume din St?pânul inelelor. Numele lui era J. R. R. Tolkien și avea s? devin? „tat?l literaturii fantasy din întreaga lume”. Dar despre Tolkien și bucuria de a putea s?-i citiți c?rțile, cu alt? ocazie…