Descopera primul imperiu al Anatoliei

7 iunie 2024, 12:50

Traseul Hitit

Exploreaza traseul Hitit si descopera comorile antice ale primului imperiu al Anatoliei

O parte semnificativa a atractivitatii culturale a Turciei consta in urmele lasate de numeroasele civilizatii care au stapanit peninsula anatoliana de-a lungul istoriei. O componenta remarcabila a acestui mozaic cultural distinctiv a fost puternicul si influentul imperiu hitit, primul imperiu al Anatoliei.

Cu o mostenire care include cel mai vechi tratat de pace si primul poem de dragoste, hititii sunt considerati drept unul dintre pilonii semnificativi ai istoriei mondiale. Imperiul hitit se intindea pe intreg teritoriul Anatoliei moderne, iar cele mai remarcabile ruine hitite se afla in provincia Çorum, in regiunea Anatolia Centrala din Turcia. Traseul Hitit, o ruta de drumetii mai putin explorata din Turcia, ofera o oportunitate de a explora asezarile istorice ale civilizatiei hitite si de a invata despre bogata sa mostenire culturala. Pe parcursul celor 450 de ani de domnie, acest puternic imperiu a adus numeroase contributii la istoria si cultura umanitatii.

Mostenirea din Epoca Bronzului a hititilor: Alacahöyük Cu o lungime de 385 de kilometri, Traseul Hitit include 17 drumetii pe o distanta de aproximativ 236 de kilometri si sase rute alternative, cum ar fi trasee pentru biciclete de munte. Punctele principale de pe traseu sunt Hattusa, capitala hititilor; Alacahöyük, cel mai mare oras al imperiului; si Sapinuwa, primul centru militar si administrativ al Anatoliei. Boğazkale-Hattusa-Sapinuwa, Alacahöyük-Alaca-Sapinuwa si Boğazkale-Alacahöyük formeaza nucleul traseului.

Optiuni de cazare, cum ar fi hoteluri bine echipate, facilitati de bungalouri, pensiuni si campinguri, sunt disponibile de-a lungul traseului in locuri precum Alacahöyük, Boğazkale si İncesu.

Alacahöyük, unul dintre cele trei orase principale hitite din Çorum, este punctul de plecare al Traseului Hitit. Unul dintre primele situri nationale de excavatii din Turcia si un loc de vizitat obligatoriu pentru oricine este interesat de arheologia Epocii Bronzului, zona a fost locuita de mai bine de 6.000 de ani. Comorile sale dateaza din perioadele hitite si hattite si sunt considerate a fi originile culturii hitite.

Asezarea hitita Alacahöyük este remarcabila pentru sistemele sale extinse de aparare si portile impunatoare, care au fost construite pentru a preveni invaziile. Poarta Sfinxului este una dintre cele doua porti principale de intrare in oras, cu turnuri, blocuri de piatra si sculpturi pe peretele exterior. In realitate, Poarta Sfinxului marcheaza intrarea intr-un templu. Palatul Templu, care gazduieste camere de depozitare semnificative, si Mormintele Regale, renumite pentru darurile lor funerare, sunt printre cele mai importante descoperiri de la Alacahöyük.

Muzeul Alacahöyük expune artefacte descoperite la Alacahöyük datand din perioadele Calcolitic, Bronz Vechi, Hitit si Frigian. O vizita la Muzeul Civilizatiilor Anatoliene de la Ankara este foarte recomandata, in special daca doriti sa aflati mai multe despre Alacahöyük. Muzeul gazduieste unele dintre cele mai semnificative descoperiri de la sit, inclusiv decoratiile originale ale Portii Sfinxului si cursurile solare din bronz - considerate emblematice pentru civilizatia si arta hitita - precum si o statuie de cerb din bronz si argint, un dar funerar descoperit in Mormintele Regale; si o figurina de taur tot din bronz si argint din perioada Hatti.

Capitala antica hitita: Hattusa Urmatoarea oprire pe traseu este Hattusa, in districtul Boğazkale. Mentionata ca „Orasul celor o mie de zei” in multe dintre cele 30.000 de tablite de lut descoperite la sit, Hattusa a servit drept capitala a civilizatiei hitite timp de 450 de ani si este atat un Patrimoniu Cultural Mondial UNESCO, cat si pe lista UNESCO Memoria Lumii. Tablitele de lut includ extraordinarul Tratat de Pace de la Kadesh, primul tratat de pace inregistrat cunoscut; tablitele sunt acum pastrate la Muzeele Arheologice de la Istanbul si la Muzeul de Arta Orientala Antica.

Hattusa, care de la distanta seamana cu un puzzle urias de piatra asezat in verdeata, este fara indoiala un muzeu in aer liber remarcabil prezentand ruinele templelor, portilor, cladirilor regale si zidurilor orasului. Una dintre cele mai importante structuri este Marele Templu, dedicat Zeului Furtunii Teshub si Zeitei Soarelui Arinna. Porti monumentale magnifice precum Poarta Sfinxului si Poarta Regelui, care asigura intrarile in oras, sunt de asemenea artefacte emblematice printre ruine.

Langa principalul sit arheologic Hattusa se afla Poarta Leilor, care dezvaluie calitatea avansata a prelucrarii pietrei de catre civilizatia hitita. O alta structura notabila din apropiere este Templul in aer liber Yazılıkaya. Zona, cu exemple stralucite de arta a prelucrarii pietrei hitite, merita vizitata dupa calatoria dvs. la Hattusa. De asemenea, merita mentionat ca artefactele si ramasitele excavate din orasul antic Hattusa sunt expuse in Muzeul Civilizatiilor Anatoliene de la Ankara si la Muzeul Boğazköy.

Centrul religios al hititilor: Sapinuwa

Situat in districtul Ortaköy de astazi, orasul a fost un important centru militar si religios in timpul erei hitite datorita locatiei sale politice si geografice. Sapinuwa este un oras cuprinzator, gazduind doua temple construite separat in numele a doi zei ai furtunii si institutii vitale precum palatul reginei si comanda armatei. In plus, aproape 4.000 de tablite cuneiforme hitite au fost gasite in oras. Tablitele, documente esentiale privind civilizatia hitita, fac acum parte din colectia Muzeului Arheologic din Çorum. In timp ce mergeti pe Traseul Hitit, ar trebui sa vizitati Valea Raului Alaca si Canionul İncesu din apropierea Sapinuwa. Incepand de la Mormantul de Piatra Gerdek langa satul Geven, valea se intinde pana la satul Cemilbey. Raftingul este o alta activitate populara in canion.

inapoi la stiri Clopotel

Horoscopul zilei

Sagetator
(22 Noiembrie - 20 Decembrie)


Sanatate
Bani
Dragoste

› vrei zodia ta

Cultura generala

Monopoly a fost inventat de Charles Darrow in 1933. Mai tarziu i-a vandut drepturile de autor lui George Parker in 1935. Parker a inventat mai bine de 100 de jocuri.

› vrei mai mult

Bancul zilei

Barbat nu-i ala care se lupta cu balaurul pentru tine.
Barbat e ala care ramane langa tine cand chiar tu esti
balaurul.

› vrei mai mult