De ce prefera bucurestenii sa cumpere catei, in loc sa adopte?

Criterii si mituri care ghideaza includerea unui animal de companie in familie

Un studiu comandat de Asociatia Red Panda in cadrul proiectului „Suflete, nu etichete”, derulat cu sprijin de la bugetul local al Municipiului Bucuresti, dezvaluie ca preferintele bucurestenilor in materie de animale de companie nu difera cu mult de achizitia unor masini sau haine. Cercetarea arata ca, desi majoritatea declara ca adoptia este importanta, in realitate, alegerea unui catel este de multe ori bazata pe criterii estetice sau pe mituri.

„Studiul a fost realizat pentru a intelege mai bine deciziile bucurestenilor legate de cumparare versus adoptie si pentru a identifica principalele bariere. Rezultatele arata ca multe dintre miturile asociate animalelor din adaposturi sunt nefondate. Animalele salvate pot fi iubitoare, sanatoase si pot aduce bucurie familiilor lor, exact ca cele cumparate. Este crucial sa continuam educatia si sa incurajam adoptia responsabila”, arata Raluca Simion, coordonatorul proiectului din partea Asociatiei Red Panda

Potrivit concluziilor studiului, pisicile sunt cele mai comune animale de companie in randul bucurestenilor (63%), urmate indeaproape de caini, cu 59%. Mai putin de 1 din 10 bucuresteni au ca animale de companie pesti, papagali sau hamsteri. In ce priveste provenienta animalelor de companie, statisticile arata ca daca pentru pisici predomina adoptia (81%), cand vine vorba de caini, cei mai multi sunt primiti (62%) sau cumparati (59%). Aceasta, in principal, deoarece bucurestenii isi doresc in primul rand un animal iubitor si sanatos, care sa placa membrilor familiei, apoi iau in considerare comportamentul, temperamentul si dimensiunea.

Astfel, influentati de reclame, filme sau aparitii publice, oamenii iau in considerare in primul rand aspectul fizic al animalului decat nevoile lui reale. Multi proprietari nu fac cercetari prealabile despre cerintele specifice ale unei rase, precum necesarul crescut de miscare si activitate mentala sau predispozitiile genetice la afectiuni medicale, cum ar fi displazia de sold, problemele cardiovasculare sau respiratorii, ori herniile de disc.

Un alt aspect important este perceptia gresita asupra raselor, care face ca multi stapani de animale sa sprijine in mod neintentionat o industrie aflata la marginea legii. Multi proprietari cred ca un caine este „de rasa pura” doar pe baza aspectului sau a unei presupuneri facute de medicul veterinar. Certificarea oficiala a unei rase pure se face insa doar prin certificatul de origine (pedigree) inregistrat la o asociatie chinologica. In lipsa acestui certificat, animalele nu sunt de rasa pura, iar cumpararea lor poate incuraja fara intentie comertul ilegal si reproducerea acestora in conditii inadecvate, doar pentru profit, in timp ce adaposturile sunt pline de animale care asteapta sa primeasca o noua sansa.

De partea cealalta, adoptia din adaposturi vine cu un avantaj semnificativ pentru viitorii proprietari: animalele sunt complet vaccinate, deparazitate, microcipate si sterilizate (daca au varsta necesara). In contrast, animalele cumparate din surse neautorizate ajung frecvent la noul proprietar fara aceste proceduri esentiale, ceea ce implica un efort financiar si logistic suplimentar in primele saptamani, prin vizite repetate la veterinar.

Totodata, daca in cazul adoptiei, viitorii stapani sunt dispusi sa isi asume eventuale probleme de sanatate pe care animalele ar putea sa le aiba, pentru cei care decid sa cumpere un catel, starea de sanatate a animalului la momentul cumpararii si claritatea informatiilor par a fi punctele forte, impreuna cu transparenta costurilor si posibilitatea de a returna companionul. Sursa principala pentru animalele de companie cumparate o reprezinta magazinele specializate, urmate de familie/prieteni, crescatori autorizati si platforme de anunturi, iar preturile medii platite variaza de la 60 de lei pentru broaste testoase, pana la 800 pentru catei.

Studiul a identificat principalele bariere care limiteaza adoptia:

• preferinta pentru o anumita rasa;
• lipsa informatiilor clare despre istoricul medical al animalului;
• reticenta fata de animalele adulte sau percepute ca avand probleme de comportament;
• teama ca animalele din adaposturi se adapteaza greu;
• perceptia ca procesul de adoptie este complicat

”Desi adoptia unui animal este vazuta declarativ ca un gest nobil, adaposturile din Bucuresti si Ilfov raman pline de caini adorabili care asteapta sa fie luati acasa. La centrul de adoptie Red Panda, de exemplu, sute de pui au crescut sub ochii echipei, unii dintre ei petrecand ani de zile in padocuri, in asteptarea unei familii. Am aflat ca multi oameni evita sa mearga la adaposturi de teama ca vor fi coplesiti de mila pentru cei pe care nu ii pot adopta. Evitarea adoptiei in favoarea achizitiei online contribuie, insa, la sustinerea unei industrii care exploateaza animalele pentru profit, in loc sa sprijine eforturile de salvare ale organizatiilor”, a adaugat Raluca Simion, coordonatorul proiectului din partea Asociatiei Red Panda.

Cele mai frecvente mituri legate de adoptia animalelor

Statisticile arata ca respondentii inclusi in studiu care au evitat sa adopte animale din adaposturi s-au bazat in alegerea lor pe mituri nefondate.

Mit: Animalele din adaposturi au probleme de sanatate sau de comportament.

Fals: 58% dintre cei care au adoptat din adaposturi sunt multumiti de starea generala de sanatate a animalului la momentul adoptiei.

Mit: Procesul de adoptie este complicat.

Fals: 64% au incredere in procesul de adoptie oferit de adaposturi si ONG-uri.

Mit: Animalele din adaposturi se adapteaza mai greu.

Fals: Doar 15% dintre respondenti considera ca animalele din adaposturi se adapteaza mai greu.

Mit: Animalele din adaposturi nu pot fi la fel de iubitoare.

Fals: 89% dintre respondenti considera ca animalele adoptate pot fi la fel de iubitoare precum cele cumparate.

Raluca Simion, coordonatorul proiectului din partea Asociatiei Red Panda concluzioneaza: „Animalele din adaposturi merita o sansa reala. Acest studiu ne arata ca bucurestenii au o perceptie pozitiva despre adoptie, dar exista bariere pe care trebuie sa le inlaturam prin educatie si informare. Prin proiectul „Suflete, nu etichete” ne propunem sa schimbam mentalitati si sa promovam adoptia responsabila”.

Campania face parte din cadrul proiectului „Suflete, nu etichete”, realizat de organizatia Red Panda cu finantarea Municipiului Bucuresti. Campania include lansarea studiului pe animale de companie din Bucuresti si organizarea in luna decembrie a unei expozitii cu fotografii ce va putea fi vizitata la Muzeul Sutu din Bucuresti si in Galeriile Centrului Comercial Auchan Titan. Peste 20 de animalute adoptate (catei si pisici) alaturi de oamenii lor, printre care si persoane cunoscute, precum Ioana Ciolacu, Noemi Meilman, Sorina Fredholm, Hilde Tudora, Maria Zvanca, Cristina Craciun, s-au lasat imortalizate alaturi de companionii lor patrupezi si au impartasit povestea prieteniei lor. Superbele fotografii din cadrul expozitiei sunt semnate de artistul fotograf Gabi Hirit, iar parteneri ai proiectului sunt Muzeul Municipiului Bucuresti si Dentsu Romania.

Studiul comandat de Asociatia Red Panda in cadrul proiectului Suflete, nu etichete, derulat cu sprijin de la bugetul local al Municipiului Bucuresti si realizat de iSense Solutions s-a desfasurat online, in perioada 6-11 noiembrie 2024, pe un esantion reprezentativ de 319 bucuresteni cu animale de companie sau interesati sa adopte/cumpere unul in urmatoarele 12 luni. Eroarea maxima de esantionare este de 5,49%.